BNR, anunţ de ultimă oră despre euro ţinuţi de români la saltea, veştile sunt îngrijorătoare

Curs valutar BNR, vineri, 14 martie 2025. Euro și dolarul, deprecieri la final de săptămână. Iată cotațiile Băncii Naționale a României de vineri, 14 martie 2025:

• Euro: 4.9768 (-0.0002)
• Dolarul american: 4.5625 (-0.0170)
• Lira sterlină: 5.9082 (-0.0235)
• Francul elvețian: 5.1610 (-0.0258)
• Gramul de aur: 439.0006 (+5.4959)

BNR: Masa monetară din România a scăzut cu 7 miliarde de lei în ianuarie

De obicei, scăderea masei monetare M1 arată începutul unei recesiuni economice. Faptul că populația un mai are încredere nici să cheltuiască, dar nici să facă economía sau companiile eventuale tranzacții. Este de fapt primul semn că, cine vinde acum un business îl vinde în pierdere.

Conform datelor BNR, în luna ianuarie, masa monetară M1 care arată numerarul aflat în circulație, inclusiv conturile curente aferente cardurilor de debit și de credit, a fost de 441,19 miliarde de lei. În decembrie, volumul acesteia a fost de 448,26 de miliarde de lei. Deci în ianuarie 2025 masa monetară a scăzut cu 7 miliarde de lei.

Alte articole

Diana Şoşoacă tună şi fulgeră, a anunţat Cod Roşu în relaţia cu BNR: „Dacă prind un român că deschide ușa, eu îl bat. La revedere!”

Curs BNR vineri, 11 iulie 2025. Leul românesc pierde teren în raport cu euro și cu dolarul american

Veste bună de la BNR pentru rezervele românilor. Aurul a ajuns la un maxim istoric

Cum? De ce? Speculații există! De cele mai multe ori, când scade masa monetară te așteaptă recesiunea. Acum se pare că nu este încă locul și momentul potrivit. În primul rând pentru că acest lucru s-a întâmplat și în 2023 și în 2024.

”Pe ritm anual de crestere suntem la 10.1% (M2). Pe ritm lunar este o ușoară contracție într-adevar, de minus 0,9%, dar nu e ceva neobisnuit, a mai fost o mica contracție lunară și în iunie 2024, a mai fost una și in 2023, plus destule luni în care creșterea a fost foarte aproape de zero. Aș zice ca nu e ceva neobișnuit în datele pe ianuarie”, comentează Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank.

Adrian Codirlașu, președinte CFA România, atrage atenția la rândul său că, ”scăderea masei monetare este un conjuncturală, în primul rând pentru că suntem în luna ianuarie și, în al doilea rând pentru că, foarte mult din cash și chiar din economiile ajunse la termen au plecat către titlurile de stat, în detrimentul cash-ului sau al economisirii”.

Într-adevăr, dobânzile la titlurile de stat pot ajunge și la 7,8%, în condițiile în care, cele mai ”tari oferte” bancare abia scot un 6,5%. Și asta în condiții speciale, dacă veniturile sunt virate prin banca respectivă și deții un pachet de cont curent, din care banca să își poate trage o serie de comisioane.

Totuși, bancherii sunt convinși că economia României prinde viteză în 2025, chiar dacă vom avea o creștere sub potențial. Poziția fiscală rămâne delicată, riscurile externe sunt prezente, iar Banca Națională a României (BNR) va rămâne prudentă.

Românii cu criptomonede vor fi supravegheaţi de BNR şi ASF. Anunţul momentului de la Guvern

După cât de bine controlează evoluția cursului de schimb, va reusi cu siguranță să echilibreze și evoluția masei monetare. Mai ales că, o creștere permanentă a masei monetare poate însemna și emisiunea unor bani fără acoperire în economia reală, ceea ce BNR nu are interes să facă.

Dacă totuși, scăderea masei monetare, a numerarului aflat în circulație, va continua să scadă și în următoarele luni, ar trebui să ne gândim clar către o orientare pe cash, eliminarea datoriilor atunci când este posibil, iar dacă nu, refinanțarea creditelor în împrumuturi cu dobândă fixă pe 5-7 sau chiar 30 de ani. Deși, pentru moment, bancherii așteaptă o scădere a dobânzilor pentru final de an și nu o creștere a lor.