BNR, atenţionare severă cu privire la banii românilor din cauza situaţiei politice

Situația politică internă, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice, aduce riscuri ridicate asupra cursului de schimb al leului, în condițiile în care investitorii așteaptă o scădere a deficitului fiscal în următoarea perioadă, arată minuta ședinței de politică monetară a BNR. Creșterea economică se va redresa mai lent în perioada următoare decât era așteptat, cu o evoluție bazată pe investiții mai mari din fonduri europene, în condițiile în care PNRR a fost aproape blocat anul trecut.

Banca Națională a României a menținut din nou dobânda cheie la 6,5%, în condițiile în care vede multiple riscuri asupra evoluției economiei în perioada următoare, cu posibile implicații în situația financiară. Banca subliniază impactul tensiunilor politice asupra ajustării fiscale, ceea ce amenință stabilitatea leului, pe care BNR l-a ținut sub pragul de 5 lei/euro în ultima perioadă.

BNR, veste bună pentru economiile românilor după alegerile din Germania

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut în mai multe intervenții membrii Consiliului, evocând deficitele gemene mari, precum și situația politică internă, de natură să provoace îngrijorări legate de consolidarea fiscală în perspectivă apropiată”,

Alte articole

Scandalul ROBOR revine! BNR: Litigiile generate de amenzile pot depăși valoarea sancțiunilor aplicate băncilor

BNR: Rezervele valutare ale României au ajuns la aproape 65 de miliarde de euro la sfârșitul lunii iunie, în scădere față de luna precedentă

Deși BNR vede o inflație ceva mai mare decât estima anterior, arată că economia iese din faza în care stimula inflația și intră într-una de deficit de cerere. Creșterea economică ar trebui să se bazeze mai mult pe investiții în perioada următoare, arată BNR, și proiectul de buget este formulat astfel încât mare parte din corecția deficitului bugetar de la 8,6% din produsul intern brut la 7% ar urma să se facă din încasările de fonduri europene.

„Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și evaluări, creșterea economică a încetinit peste așteptări în 2024, iar în intervalul 2025-2026 se va redresa probabil mai puțin decât s-a anticipat anterior, dar în condițiile unei accelerări graduale, pe fondul temperării inflației, al revigorării cererii externe și al utilizării mai intense a fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția face probabilă inversarea poziției ciclice a economiei în semestrul I și creșterea moderată a deficitului de cerere agregată până la finele anului curent, dar și restrângerea graduală a acestuia pe parcursul anului 2026, au remarcat membrii Consiliului”, arată minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR din februarie.

Anunţul BNR care dă fiori românilor. Toţi vor pierde sume importante până la finalul anului 2025 RAPORT oficial

Consumul va rămâne principalul determinant al creșterii PIB, arată BNR, dar cu o contribuție mult diminuată față de 2024, „în contextul pachetului de măsuri fiscal-bugetare implementate recent în scopul consolidării bugetare, de natură să afecteze mai pronunțat dinamica veniturilor populației, după creșterea amplă consemnată de aceasta în perioada precedentă”.

Va accelera însă formarea brută de capital fix (adică investițiile), după ce au frânat brusc în 2024, care vor avea un aport tot mai mare la dinamica economică, „în condițiile atragerii și utilizării unui volum însemnat de fonduri europene, de natură să susțină investiții publice cu efecte de antrenare în sectorul privat, însă în contextul incertitudinilor asociate programului de ajustare fiscală, precum și evoluțiilor economice din Europa, inclusiv pe fondul tensiunilor geopolitice și al extinderii măsurilor protecționiste pe plan global”, arată BNR.

Cu alte cuvinte, fondurile europene devin esențiale pentru o creștere economică mai mare decât cea de 0,9% atinsă anul trecut. Pe de altă parte, atragerea fondurilor UE este legată, în ceea ce privește programul PNRR, de atingerea unor obiective, pe care guvernul le-a neglijat anul trecut, astfel că n-a mai fost eliberată nicio tranșă de plată.

BNR subliniază și riscurile externe, venite inclusiv dinspre războiul din Ucraina sau din tensiunile care planează asupra comerțului internațional din politica noii administrații a SUA.

Din partea internă sunt pomenite din nou riscurile fiscale și pomenește măsurile luate până acum, pe care le consideră decisive pentru reducerea deficitului bugetar.

„Incertitudini și riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale au arătat membrii Consiliului, făcând referiri la măsurile fiscal-bugetare corective adoptate până acum și la programul bugetar aprobat pentru 2025 – decisive pentru reînscrierea deficitului bugetar pe o traiectorie descendentă -, dar și la cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv”, arată BNR.

Amintim că coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR a majorat impozitul pe dividende, a reintrodus taxa pe stâlp și a eliminat cotele reduse de impozitare din mai multe sectoare economice, în timp ce pe parte de cheltuieli a amânat majorare pensiilor și îngheţarea salariilor.