Transformarea digitală a sistemului financiar, accelerată de inteligența artificială, schimbă radical felul în care românii plătesc, economisesc și investesc, însă aduce și riscuri majore.
Avertismentul a fost lansat de prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, care a subliniat că încrederea în bani depinde în prezent de reziliența infrastructurilor digitale și de securitatea cibernetică.
Conform datelor Băncii Centrale Europene citate de oficialul BNR, în a doua parte a anului 2025, în zona euro au fost realizate peste 83 de miliarde de plăți fără numerar (în creștere cu aproape 7%), ceea ce echivalează cu mai mult de o plată electronică pe zi pentru fiecare locuitor.
Citește și: BNR pune în vânzare bancnote de 5 lei pentru colecționari. Prețurile ajung până la 1.000 de lei
În țara noastră, numărul plăților zilnice per locuitor se situează încă la aproximativ jumătate din media zonei euro, dar viteza de creștere este de peste cinci ori mai mare: în aceeași perioadă, plățile fără numerar au urcat cu peste 37%. În paralel, țara noastră se remarcă printr-o adopție ridicată a activelor digitale:
-14,9% dintre românii cu vârste între 18 și 64 de ani dețineau criptoactive în 2025, una dintre cele mai mari rate din Europa;
-Valoarea totală a deținerilor de criptoactive ale populației este estimată preliminar la până la 12,9 miliarde de euro.
Leonardo Badea susține că tehnologia registrelor distribuite a ieșit deja din faza de experiment. Potrivit datelor ESMA, valoarea acțiunilor tokenizate a crescut de peste șase ori în 18 luni, de la 300 de milioane de euro la finalul lui 2024 la circa 1,9 miliarde de euro în iunie 2026.
În același timp pentru raportul de stabilitate financiară publicat de Rezerva Federală indică o capitalizare globală a pieței de stablecoins de aproximativ 310 miliarde de dolari, dominată în proporție de 85% de două monede ancorate la dolarul american (USDT și USDC), în timp ce monedele stabile legate de euro reprezintă sub 0,3% (circa 822 de milioane de dolari).
Pentru a reduce riscurile de decontare între platformele digitale și sistemele clasice, Eurosistemul a pus în funcțiune în septembrie platforma Pontes, care permite decontarea tranzacțiilor cu active tokenizate direct în bani de bancă centrală, după teste de aproape 1,6 miliarde de euro derulate cu 64 de participanți.
Leonardo Badea a atras atenția și asupra caracterului dual al inteligenței artificiale: cu toate că ajută la auditarea codului și detectarea fraudelor în timp real, aceleași modele avansate sunt folosite pentru a descoperi și exploata breșe de securitate la viteze fără precedent.
„Numărul vulnerabilităților software publicate la nivel global în primele trei trimestre ale anului 2026 a depășit deja totalul anului anterior. În peste 70% din cazuri, exploatarea lor a început aproape imediat după publicare, lăsând foarte puțin timp pentru remediere”, a avertizat Leonardo Badea, amintind că Comitetul European pentru Risc Sistemic a emis deja un avertisment privind riscurile cibernetice sistemice ale AI.
În acest context, băncile centrale accelerează proiectele de monede digitale publice. Spre exemplu, Riksbank din Suedia a readus în discuție coroana suedeză digitală din rațiuni de securitate națională, iar Banca Centrală Europeană a selectat 36 de furnizori pentru un program-pilot de 12 luni dedicat euro digital, vizând o posibilă lansare în 2029. Conform poziției adoptate de Parlamentul European, băncile și furnizorii de plăți din statele UE din afara zonei euro ar putea distribui euro digital, ceea ce ar face proiectul direct relevant și pentru piața bancară din România.
Pentru a evalua reziliența sectorului bancar local, BNR a derulat un exercițiu macroprudențial de testare la stres cibernetic împreună cu BCE și alți parteneri strategici. Scenariul a simulat un atac asupra sistemelor informatice principale ale băncilor, combinat cu blocarea canalelor de comunicare și răspândirea de știri negative pe rețelele sociale.
Concluziile BNR arată că, deși băncile au centre operaționale de securitate și planuri de continuitate, un incident cibernetic sever poate declanșa un val de panică, amplificând semnificativ retragerile de depozite și generând deficite importante de lichiditate în lipsa unor măsuri suplimentare. Un alt punct vulnerabil discutat este dependența de furnizorii terți de tehnologie, a căror indisponibilitate poate paraliza rapid serviciile oferite clienților.
„Încrederea se construiește prin reguli clare, prin instituții credibile și prin sisteme pe care le protejăm împreună. Este, dacă vreți, o infrastructură care nu poate fi tokenizată”, a mai adăugat prim-viceguvernatorul BNR.