BNR – Banca Naţională a băncilor României, nu a României

Taxa pe tranzacţii financiare e o prostie, taxa pe energie este cea mai potrivită. Nu o spunem noi, o spune chiar una dintre eminenţele Băncii Naţionale a României, economistul şef Valentin Lazea. Trecând peste realitatea că Banca Naţională ar trebuie să fie Banca Naţională a României, nu a băncilor României, să vedem cum motivează distinsul oficial injusteţea primei taxe şi justeţea celeilalte, asta dacă o taxă poate fi considerată justă.

28 mai 2012, 14:06
BNR – Banca Naţională a băncilor României, nu a României

"În primul rând, în secunda doi, dacă se va aproba taxa aceasta (taxa pe tranzacţii financiare - n. red.), costurile suplimentare pentru bănci, chipurile cele care ar urma să fie penalizate, vor fi trecute asupra consumatorului final. În al doilea rând, o asemenea taxă care s-ar aplica numai băncilor şi instituţiilor financiare europene ar crea un dezavantaj competitiv pentru acestea pe plan mondial, alte ţări neaplicând astfel de taxe, americanii, asiaticii şi aşa mai departe. În al treilea rând, o asemenea taxă nu are niciun fel de legătură cu obiectivele declarate ale Agendei Europa 2020, care vorbeşte despre forţă de muncă, mediul înconjurător, poluare, energie despre orice vreţi dar nu despre penalizarea bancherilor. În al patrulea rând, creează hazard moral pentru că ar pedepsi nediscriminatoriu toate instituţiile financiare, unele dintre ele au fost implicate în paşii care au dus la criză, altele poate nu au fost", a spus domnul Lazea.

În primul rând, chiar dacă băncile ar transfera provara către clienţi, instituţia numită BNR trebuie să se concentreze asupra concurenţei existente în această piaţă, pentru ca efectele asupra clienţilor, potenţiali şi viitori, să fie minime. Dacă s-ar pune taxa dar, şi mai important, chiar dacă nu s-ar pune!

În al doilea rând, domnul Lazea vorbeşte în calitate de economist şef al unei bănci centrale dintr-o ţară mică, din păcate. Taxa s-ar aplica în toată Europa, deci băncile româneşti (doar cu numele, majoritatea) vor fi tratate la fel ca cele din Europa, cam singurele prezente pe aici. Sau se teme domnul Lazea că se vor îmbulzi pe la noi marile bănci americane să deschidă tejghele să ne vândă bani pentru că afacerile lor n-ar fi taxate?

Al treilea rând nu merită discuţia.

În al patrulea rând domnul Lazea se întreabă, de fapt, de ce să-I taxezi pe toţi, dacă doar unii au păcătuit? Cu toate că sunt un biet ziarist, necum un adânc cunoscătoar al tainelor finanţelor, precum domnul Lazea, mă întreb de ce acum plătim, să zicem, TVA, şi eu si un proaspăt ieşit din puşcărie, pentru că eu n-am greşit cu nimic, iar el, evident, da.

Să ajungem acum la pasajul în care distinsul domn de la BNR face apologia unei alte taxe, evident, nu plătită de bănci, ci de prostime.

"Comisia Europeană a calculat că mai puţin de jumătate din nivelul minim al accizelor aplicate combustibililor ar fi suficient pentru a finanţa jumătate din bugetul Uniunii Europene. Adică 0,5% din PIB-ul Uniunii Europene, sau jumătate din buget, ar putea fi finanţat cu mai puţin de jumătate din nivelul minim al accizelor", a spus economistul şef de la BNR. Tot domnul Lazea crede însă că este puţin probabil ca statul, cel puţin cel român, să atenteze din nou la buzunarul nostru. Nu fără o doză de ironie la adresa naţiei care îi plăteşte totuşi salariul. Şi care e confidenţial.

"Gândiţi-vă, în România, cum ar fi să aplici o asemenea taxă, în ţara unde fiecare merge câte unul în maşină şi nu renunţă la ea niciodată. Să nu uităm că investiţiile în infrastructura de transporturi şi de energie sunt cronic subfinanţate şi infrastructura, chiar şi în următorul exerciţiu bugetar, se bazează 95% pe atragerea de fonduri private. Cu alte cuvinte bugetul european are fonduri numai pentru 5% din necesarul infrastructurii energetice şi de transport şi se speră că vor veni investitorii privaţi cu restul de 95%. Este mai greu de crezut acest lucru", a explicat economistul-şef al BNR. Încotro bate domnul Lazea putem doar bănui: o creştere a accizei pe benzină, taxe mai mari de drum, eventual accize la mai mari la electricitate şi gaze. Evident, statul va lua banii întru redistribuirea lor "justă" către contribuabili cărora le va face autostrăzi şi linii electrice, nu privaţii pe care dl Lazea nu prea îi vede venind să îngroape banii în asfalt sau să-i agaţe pe stâlpii de electricitate.

Deci unele taxe sunt bune, iar altele sunt proaste, ne spune domnul Lazea. Depinde doar de cine le plăteşte-vă aduceţi dvs aminte de o maximă celebră: "banca nu pierde niciodată". Nu are rost să discutăm aici despre rolul băncilor în criză sau despre pierderile provocate în toată lumea de dorinţa (umană şi evidentă) de profit a bancherilor, pierderi plătite, în general, tot de prostime sau lăsate moştenire generaţiilor viitoare de contribuabili. Băncile se salvează, nu prea dau faliment!

Discuţia este referitoare la justeţea afirmaţiilor domnului Lazea, referitoare la cine trebuie să plătească noi taxe, dacă ele trebuie impuse. Trecând peste faptul că, totuşi, nu Banca Naţională face politica fiscală, just ar fi să nu existe privilegiaţi. Mai ales că acelei categorii de care statul n-ar mai trebui să se atingă cu încă o taxă i se pot reproşa multe.

PS. România are printre cele mai slabe niveluri de motorizare pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Probabil că aglomeraţia de maşini pe care o vede dl. Lazea de la fereastra biroului de pe strada Doamnei din Bucureşti l-a făcut să uite acest lucru.

În primul rând, în secunda doi, dacă se va aproba taxa aceasta (taxa pe tranzacţii financiare – n. red.), costurile suplimentare pentru bănci, chipurile cele care ar urma să fie penalizate, vor fi trecute asupra consumatorului final. În al doilea rând, o asemenea taxă care s-ar aplica numai băncilor şi instituţiilor financiare europene ar crea un dezavantaj competitiv pentru acestea pe plan mondial, alte ţări neaplicând astfel de taxe, americanii, asiaticii şi aşa mai departe. În al treilea rând, o asemenea taxă nu are niciun fel de legătură cu obiectivele declarate ale Agendei Europa 2020, care vorbeşte despre forţă de muncă, mediul înconjurător, poluare, energie despre orice vreţi dar nu despre penalizarea bancherilor. În al patrulea rând, creează hazard moral pentru că ar pedepsi nediscriminatoriu toate instituţiile financiare, unele dintre ele au fost implicate în paşii care au dus la criză, altele poate nu au fost„, a spus domnul Lazea.

În primul rând, chiar dacă băncile ar transfera provara către clienţi, instituţia numită BNR trebuie să se concentreze asupra concurenţei existente în această piaţă, pentru ca efectele asupra clienţilor, potenţiali şi viitori, să fie minime. Dacă s-ar pune taxa dar, şi mai important, chiar dacă nu s-ar pune!

În al doilea rând, domnul Lazea vorbeşte în calitate de economist şef al unei bănci centrale dintr-o ţară mică, din păcate. Taxa s-ar aplica în toată Europa, deci băncile româneşti (doar cu numele, majoritatea) vor fi tratate la fel ca cele din Europa, cam singurele prezente pe aici. Sau se teme domnul Lazea că se vor îmbulzi pe la noi marile bănci americane să deschidă tejghele să ne vândă bani pentru că afacerile lor n-ar fi taxate?

Al treilea rând nu merită discuţia.

În al patrulea rând domnul Lazea se întreabă, de fapt, de ce să-I taxezi pe toţi, dacă doar unii au păcătuit? Cu toate că sunt un biet ziarist, necum un adânc cunoscătoar al tainelor finanţelor, precum domnul Lazea, mă întreb de ce acum plătim, să zicem, TVA, şi eu si un proaspăt ieşit din puşcărie, pentru că eu n-am greşit cu nimic, iar el, evident, da.

Să ajungem acum la pasajul în care distinsul domn de la BNR face apologia unei alte taxe, evident, nu plătită de bănci, ci de prostime.

Comisia Europeană a calculat că mai puţin de jumătate din nivelul minim al accizelor aplicate combustibililor ar fi suficient pentru a finanţa jumătate din bugetul Uniunii Europene. Adică 0,5% din PIB-ul Uniunii Europene, sau jumătate din buget, ar putea fi finanţat cu mai puţin de jumătate din nivelul minim al accizelor„, a spus economistul şef de la BNR. Tot domnul Lazea crede însă că este puţin probabil ca statul, cel puţin cel român, să atenteze din nou la buzunarul nostru. Nu fără o doză de ironie la adresa naţiei care îi plăteşte totuşi salariul. Şi care e confidenţial.

Gândiţi-vă, în România, cum ar fi să aplici o asemenea taxă, în ţara unde fiecare merge câte unul în maşină şi nu renunţă la ea niciodată. Să nu uităm că investiţiile în infrastructura de transporturi şi de energie sunt cronic subfinanţate şi infrastructura, chiar şi în următorul exerciţiu bugetar, se bazează 95% pe atragerea de fonduri private. Cu alte cuvinte bugetul european are fonduri numai pentru 5% din necesarul infrastructurii energetice şi de transport şi se speră că vor veni investitorii privaţi cu restul de 95%. Este mai greu de crezut acest lucru„, a explicat economistul-şef al BNR. Încotro bate domnul Lazea putem doar bănui: o creştere a accizei pe benzină, taxe mai mari de drum, eventual accize la mai mari la electricitate şi gaze. Evident, statul va lua banii întru redistribuirea lor „justă” către contribuabili cărora le va face autostrăzi şi linii electrice, nu privaţii pe care dl Lazea nu prea îi vede venind să îngroape banii în asfalt sau să-i agaţe pe stâlpii de electricitate.

Deci unele taxe sunt bune, iar altele sunt proaste, ne spune domnul Lazea. Depinde doar de cine le plăteşte-vă aduceţi dvs aminte de o maximă celebră: „banca nu pierde niciodată”. Nu are rost să discutăm aici despre rolul băncilor în criză sau despre pierderile provocate în toată lumea de dorinţa (umană şi evidentă) de profit a bancherilor, pierderi plătite, în general, tot de prostime sau lăsate moştenire generaţiilor viitoare de contribuabili. Băncile se salvează, nu prea dau faliment!

Discuţia este referitoare la justeţea afirmaţiilor domnului Lazea, referitoare la cine trebuie să plătească noi taxe, dacă ele trebuie impuse. Trecând peste faptul că, totuşi, nu Banca Naţională face politica fiscală, just ar fi să nu existe privilegiaţi. Mai ales că acelei categorii de care statul n-ar mai trebui să se atingă cu încă o taxă i se pot reproşa multe.

PS. România are printre cele mai slabe niveluri de motorizare pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Probabil că aglomeraţia de maşini pe care o vede dl. Lazea de la fereastra biroului de pe strada Doamnei din Bucureşti l-a făcut să uite acest lucru.