BNR, cel mai dur avertisment pentru români: „Suntem efectiv la fundul sacului, avem un deficit bugetar de ţară în război”

Potrivit lui, o gestionare prudentă a datoriei este esențială pentru a evita vulnerabilități similare celor din țările din Sudul Europei. Consolidarea fiscală este absolut necesară. România a progresat semnificativ, crescând de la 25% la 75% din media Uniunii Europene (UE), datorită reformelor structurale, capitalului și utilizării eficiente a resurselor. Totuși, pentru a avansa mai departe, țara trebuie să accelereze inovația, să liberalizeze economia și să încurajeze acumularea de capital. „Ne aflăm într-o etapă critică a procesului de convergenţă. Dacă vom urma un model economic nesustenabil, caracterizat de creştere bazată predominant pe consum şi îndatorare, fără investiţii în tehnologie, reforme şi inovaţie, riscăm să intrăm într-o perioadă de stagnare economică şi pierdere a competitivităţii. Până acum, ţara noastră a beneficiat de un nivel relativ scăzut al datoriei publice raportat la PIB, însă dinamica nivelului îndatorării necesită o atenţie sporită. Creşterea datoriei trebuie gestionată cu prudenţă, pentru a evita acumularea unor vulnerabilităţi similare celor din Sudul Europei. Astfel, consolidarea fiscală este imperios necesară. De la 25% la 75% din media UE, progresul a fost impulsionat de reforme structurale, capital şi eficientizarea utilizării resurselor existente. Însă, pentru a face pasul următor, România trebuie să accelereze ritmul inovării, să liberalizeze economia şi să susţină acumularea de capital.”

Dacă în anul 2000 PIB-ul pe cap de locuitor al României era la doar 26% din media UE (ajustat la paritatea puterii de cumpărare), în 2023 ajunsese la 80%, conform datelor Eurostat.

Practic, România a reușit să reducă decalajul față de media europeană cu aproximativ două puncte procentuale pe an. Acest progres s-a bazat pe accesul la piața unică europeană, pe investiții străine directe, pe îmbunătățirea instituțiilor și pe utilizarea mai eficientă a forței de muncă bine pregătite, dar anterior insuficient valorificate.

Totuși, pe măsură ce România se apropie de media UE, ritmul convergenței încetinește, la fel cum ultima etapă a procesului de reducere a inflației este întotdeauna cea mai dificilă. Modelul economic bazat pe forță de muncă ieftină nu mai este sustenabil. Creșterea economică trebuie să vină din productivitate, nu din costuri reduse deoarece salariile au crescut, populația este în scădere din cauza demografiei nefavorabile. Prețurile mari la energie pun presiune pe competitivitate.