BNR: Creşterea salariilor ar putea contribui la reducerea emigraţiei românilor puţin calificaţi şi a celor foarte calificaţi

Potrivit ultimelor statistici oficiale, câştigul salarial mediu net la nivel naţional, care include atât salariile, cât şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii, a scăzut cu 2,8%, sau 64 lei, în luna februarie faţă de nivelul din luna precedentă, până la 2.236 lei (496 euro), iar ritmul anual de creştere a încetinit puternic, la 14,5%, de la 18,4% în ianuarie.

„S-a arătat însă de către unii membri ai Consiliului că tendinţa de creştere a salariilor ar putea contribui la reducerea emigraţiei în zona puţin calificată şi în cea înalt calificată. De asemenea, unii membri ai Consiliului au menţionat că în perioada 2012 – 2017 au fost create circa 700 de mii de noi locuri de muncă, în mare majoritate în sectorul privat, inclusiv prin potenţiale schimbări în structura producţiei, implicit prin realocări de forţă de muncă între sectoarele economiei”, arată minuta şedinţei.

Membrii Consiliului de Administraţie au discutat şi despre principalele riscuri la adresa politicii monetare şi evoluţiei economiei, principalul pericol intern fiind politica fiscală.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„S-a apreciat că riscuri semnificative sunt generate de potenţiala conduită viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri şi de structura probabilă a cheltuielilor publice. (…) Relevante au fost considerate, însă, şi riscuri de sens opus decurgând din potenţiala implementare a unor măsuri menite să asigure încadrarea deficitului bugetar în plafonul de 3 la sută din PIB, precum şi din posibila prelungire a nivelului scăzut al absorbţiei fondurilor europene în contextul noului cadru financiar multianual al UE”, precizează minuta băncii centrale, conform News.ro.

Alte articole

Nicușor Dan face lumină în scandalul legii salarizării: „S-a înțeles greșit. Scopul nu a fost să creștem salariile pentru toată lumea”

Legea salarizării, criticată de şefii Curţilor de Apel: Diminuarea veniturilor aflate în plată este inadmisibilă, indiferent de mecanismul utilizat  

Riscurile externe provin mai ales din alegerile legislative sau prezidenţiale programate în mai multe state europene, de Brexit şi de schimbarea politicii Statelor Unite.

„Unii membri ai Consiliului au semnalat, de asemenea, riscuri în sens descendent la adresa creşterii economice şi a inflaţiei din zona euro şi pe plan global, generate de calendarul electoral din zona euro, negocierile pentru Brexit şi de incertitudinile legate de perspectiva arhitecturii UE pe termen lung. Acestora li se alătură riscuri similare induse de caracterul unor politici economice potenţial implementate de noua administraţie a SUA şi de tensiunile geopolitic”, mai arată minuta.

Este a cincea minută a unei şedinţe de politică monetară publicată de către BNR până în prezent, prima fiind cea a şedinţei din 30 septembrie 2016.

Minuta este publicată sub forma unei descrieri, la persoana a treia, a principalelor discuţii din cadrul şedinţei, fără a prezenta citări ale poziţiilor participanţilor.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în 5 aprilie, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, nivel minim istoric, şi ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută la 10% şi pentru pasivele în lei la 8%.

La şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR au participat doar opt membri, după arestarea lui Bogdan Olteanu, în iunie 2016, acuzat de procurorii DNA de trafic de influenţă şi luare de mită.

Între timp, Olteanu a demisionat, însă Parlamentul va numi un alt viceguvernator al BNR în locul lui Bogdan Olteanu în acest an, potrivit declaraţiilor liderilor politici.

Ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie al băncii centrale, care ia cele mai importante decizii în materie de politică monetară, sunt guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, viceguvernatorul Liviu Voinea, Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Agnes Nagy şi Virgiliu Stoenescu.