BNR dă vina pe Guvern pentru ratele mari ale românilor: „Menţinerea dobânzii-cheie este necesară pentru stabilitatea preţurilor”

Totodată, Consiliul de Administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale pentru facilitățile de creditare și depozit, la 7,5%, respectiv 5,5%, precum și menținerea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută. Banca centrală își motivează decizia prin necesitatea menținerii echilibrelor macroeconomice și a stabilității prețurilor, într-o perioadă caracterizată de volatilitate economică și incertitudine fiscală.

„Menținerea dobânzii-cheie este necesară pentru stabilitatea prețurilor și o creștere economică sustenabilă”, a transmis Consiliul de Administrație al BNR, într-un comunicat.

Conform datelor publicate, rata anuală a inflației a crescut de la 5,66% în iunie la 9,85% în august 2025, depășind estimările anterioare. Evoluția a fost determinată în principal de eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică, la 1 iulie, și de majorarea TVA și a accizelor, aplicate de la 1 august. Aceste măsuri au condus la scumpiri accentuate ale energiei, alimentelor procesate și serviciilor, ceea ce a urcat inflația de bază la 7,9%.

BNR atrage atenția că piața muncii continuă să exercite presiuni asupra inflației, chiar dacă ritmul creșterii salariilor a încetinit. Costurile ridicate cu forța de muncă afectează competitivitatea externă, iar deficitul de personal, în special în sectorul privat, menține presiunile salariale. În paralel, măsurile de consolidare fiscală și creșterea taxelor ar putea tempera consumul și investițiile, contribuind la o reducere lentă a inflației în anii următori.

Alte articole

BNR lansează de la 1 decembrie o coală specială formată din patru bancnote cu valoare nominală de 20 lei

Românii pun bani mai mulţi „la ciorap”. BNR: Depozitele populaţiei au crescut în luna octombrie

Citeşte şi: Statul a luat peste 2 miliarde de lei din conturile românilor în 7 zile din octombrie, date oficiale

Pe plan macroeconomic, economia României a crescut cu doar 1,2% în trimestrul al doilea, după stagnarea din primele luni ale anului. BNR anticipează o „cvasi-stagnare” în a doua jumătate din 2025, cu un aport redus al consumului intern, deși exporturile și balanța de cont curent au arătat ușoare îmbunătățiri. În același timp, ritmul creditării private a încetinit la 8% în august, de la 9,1% în iunie, semnalând o reducere a apetitului pentru împrumuturi, mai ales în rândul companiilor.

În privința perspectivei inflației, BNR estimează o valoare de 8,8% la finalul anului 2025, cu o scădere graduală abia din 2026, spre nivelul de 3%.

„Riscul ca acest puseu inflaționist să afecteze anticipațiile pe termen mediu este redus, dar trebuie monitorizat cu atenție”, avertizează banca centrală.

BNR subliniază, de asemenea, că tensiunile geopolitice și comerciale globale continuă să reprezinte surse majore de incertitudine. În acest context, atragerea fondurilor europene, în special prin programul Next Generation EU, este considerată esențială pentru finanțarea investițiilor, tranziția energetică și asigurarea unei creșteri economice sustenabile pe termen lung.

Citeşte şi: Salariul minim NU se majorează în 2026, dezvăluirea momentului din Coaliţie: „Nu este momentul, toată lumea a fost de acord cu propunerea de îngheţare a premierului Bolojan”