Acestea sunt câteva dintre soluţiile pentru clienţii cu credite în franci agreate joi în cadrul unei întâlniri între conducerea executivă a Băncii Naţionale a României, conducerile băncilor comerciale care au acordat credite în franci elveţieni şi conducerea Asociaţiei Române a Băncilor.

‘Pentru a rezolva aceste probleme individuale, băncile comerciale au la dispoziţie o serie de soluţii opţionale consistente cu principiul împărţirii poverii ajustării aplicat şi pe plan internaţional. Aceste soluţii care pot fi propuse clienţilor includ dar nu se limitează la soluţii individualizate care să menţină ratele lunare în lei aferente creditelor în CHF la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, conversia creditelor din CHF în lei la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul serviciului datoriei, dar şi reducerea temporară a ratei dobânzii la creditele în CHF pentru a compensa efectul aprecierii CHF’, se precizează într-un comunicat al BNR.

Alte Articole

Românii, tot mai dornici să se vaccineze. În 31 de județe ...

O șoferiță de TIR din România face senzație pe internet. ...

Caz revoltător în Cluj! Fetiță de șase ani, violată de ...

De asemenea, băncile şi clienţii pot apela şi la prevederile Ordonanţei 46/2014 privind rescadenţarea creditelor, cu modificările avute în vedere privind extinderea sferei de cuprindere a acesteia, respectiv simplificarea procedurilor administrative şi întărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca (astfel încât în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractului de credit precum rata dobânzii, comisioane, solicitarea constituirii de noi garanţii).

Cum boicotează românii creditele în franci elveţieni. Modalităţi inedite de plată a ratelor

Participanţii la întâlnire au stabilit şi o serie de principii care ar trebui să stea la baza negocierilor între bănci şi clienţi. ‘Negocierea oricărei soluţii va avea în vedere să fie bine ţintită către persoanele care au o reală nevoie de a fi sprijinite, să se bazeze pe o împărţire rezonabilă a costurilor ajustării, să nu afecteze stabilitatea sistemului financiar – bancar, adică să nu creeze riscuri pentru milioane de deponenţi, să nu creeze hazard moral – adică să nu genereze aşteptări nerezonabile pe viitor (privind neplata serviciului datoriei) şi să nu discrimineze debitorii în alte monede (lei, euro, dolari)’, se precizează în comunicatul citat.

De asemenea, negocierile dintre clienţi şi bănci nu trebuie să încalce Tratatul privind Uniunea Europeana şi condiţiile de aderare a României, adică să nu restricţioneze libera circulaţie a capitalului.

În documentul citat se subliniază faptul că, în conjunctura creată de aprecierea puternică a francului elveţian, nu există o singură situaţie general valabilă care să reclame o singură abordare general valabilă şi, în aceste condiţii, băncile comerciale vor evalua, de la caz la caz, capacitatea de rambursare a datoriilor de către debitori, în funcţie de veniturile acestora şi de istoricul lor.

‘Există o multitudine de situaţii individuale specifice (în funcţie de situaţia diferită a veniturilor debitorilor, de particularităţile creditelor, de expunerile diferite ale băncilor) care pot fi abordate cu o serie de soluţii diferenţiate’, se subliniază în comunicat.

În plus, banca centrală atrage atenţia asupra faptului că stabilitatea sistemului financiar bancar este esenţială pentru finanţarea creşterii economice, pentru crearea de locuri de muncă, pentru creşterea veniturilor cetăţenilor şi crearea condiţiilor de rambursare a creditelor. ‘Banca Naţională protejează stabilitatea sistemului financiar bancar din România şi, prin aceasta, protejează interesele milioanelor de deponenţi care au depozite în băncile comerciale. Banca Naţională subliniază că situaţia creditării în CHF nu reprezintă un risc sistemic (din perspectiva ponderii reduse în PIB) dar adoptarea unor măsuri inadecvate poate induce un astfel de risc’, se mai arată în comunicat.