BNR: Structura şi costul finanţării deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar, un nou risc sistemic

Structura şi costul finanţării deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar se conturează drept un nou risc sistemic la adresa stabilităţii financiare, acesta fiind evaluat la un nivel moderat şi cu perspectivă de creştere în intervalul următor, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare prezentat miercuri de Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR).
Iulian Tudor
05 iun. 2019, 11:35
BNR: Structura şi costul finanţării deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar, un nou risc sistemic

Conform Raportului, la nivelul contului curent, în anul 2018, finanţarea deficitului a fost doar parţial asigurată prin atragerea de investiţii directe şi de fonduri europene de natura transferurilor de capital, care reprezintă fluxuri stabile, non-generatoare de datorie externă. Faţă de anul 2017, gradul de acoperire a deficitului din astfel de fluxuri s-a redus (de la peste 90%, la aproximativ 70%), pe fondul adâncirii importante a soldului negativ al contului curent. În ceea ce priveşte costurile de finanţare ale deficitului bugetar, randamentele titlurilor de stat pe piaţa secundară au înregistrat fluctuaţii relativ ample în ultimii ani, configurându-se o tendinţă de creştere a costurilor împrumuturilor guvernamentale.

În Raport se precizează că, în contextul în care cheltuielile publice şi, implicit, deficitul bugetar au consemnat creşteri importante în ultima perioadă, necesarul de finanţare a statului s-a majorat (+10% în anul 2018, în termeni nominali). Acest lucru s-a translatat şi în evoluţia cheltuielilor cu dobânzile, care au avansat cu 25% în cursul anului 2018, continuându-şi ascensiunea şi în primul trimestru al anului 2019 (+15%, în termeni nominali). În aceste condiţii este necesară diminuarea incertitudinilor care marchează conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, ceea ce ar avea implicaţii pozitive asupra percepţiei investitorilor şi implicit asupra scăderii costurilor de finanţare ale statului român. Mai mult, un mix echilibrat de politici este necesar şi pentru ajustarea controlată a deficitului de cont curent, cu efecte benefice şi asupra majorării gradului de acoperire al acestuia pe baza unor fluxuri stabile non-generatoare de datorie externă, cum ar fi investiţiile directe.

Raportul asupra stabilităţii financiare menţionează cinci riscuri: tensionarea echilibrelor macroeconomice interne; riscul privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar; deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente; structura şi costul finanţării deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar; riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

Potrivit Raportului, în ansamblu, riscurile sistemice au crescut ca intensitate faţă de evaluarea de la sfârşitul anului 2018, trei dintre acestea fiind cuantificate la un nivel ridicat. Celelalte două riscuri sunt evaluate la un nivel moderat, respectiv scăzut.

În ceea ce priveşte riscul privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar se menţionează iniţiativa legislativă privind repatrierea rezervei de aur.

„Nu în ultimul rând, propunerea legislativă legată de modificarea şi completarea Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României în ceea ce priveşte repatrierea rezervei de aur a României suferă de aceeaşi deficienţă sistematică privind nerespectarea prevederilor din cadrul de reglementare al UE. Potrivit legislaţiei europene, orice iniţiativă de modificare a Legii nr.312/2004 presupune consultarea obligatorie a Băncii Centrale Europene înaintea adoptării acesteia în Parlament, astfel încât
avizul acestei instituţii europene să poată fi luat în considerare. În conformitate cu legislaţia UE, administrarea rezervelor internaţionale, din care fac parte şi rezervele de aur, reprezintă atributul exclusiv al băncilor centrale membre ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), Banca Naţională a României fiind parte componentă din SEBC”, se spune în Raport.

DailyBusiness
Alexandru Rafila: Amploarea și viteza cu care se răspândesc mesajele antivaccinare au devenit alarmante
Spynews
Alina Pușcaș s-a întors la facultate, la 41 de ani! Prezentatoarea TV va face un master. Ce specializare a ales
Bzi.ro
Imagini incredibile cu Andreea Esca în Grecia! Nimeni nu se aștepta să pozeze așa – GALERIE FOTO
Fanatik.ro
Legenda care și-a vândut medaliile de aur olimpice și casa, ca să se mute definitiv din țară. Destinația spectaculoasă aleasă pentru a începe o nouă viață
Capital.ro
Trecerea la ora de iarnă 2025. Când se dau înapoi ceasurile din casă. Nu toată lumea e obligată să schimbe ora
Playtech.ro
Cum verifici câți bani ai strâns la pensia privată – pașii de urmat
Adevarul
Locul sacru unde Moise ar fi primit Cele Zece Porunci, transformat într-un mega-resort de lux. Au fost mutate morminte pentru a face loc unui parc auto
wowbiz.ro
Ioana Tufaru, la un pas de moarte. Soțul, Ionuț, a găsit-o leșinată pe jos în casă și s-a speriat teribil. ”Puteam să mă duc…dincolo”. Primele declarații sunt șocante
Economica.net
Anunţ-bombă de la Petrom. E jale
Prosport.ro
FOTO. Corina Caragea, răvăşitoare în costum de baie în Bora Bora
kanald.ro
El este bărbatul de 40 de ani care a murit ars de viu, după ce s-a prăbușit cu mașina de pe podul de pe Centura Capitalei. Ar fi suferit din dragoste
Cancan.ro
Evenimentul anului! Moștenitorul Cris Tim a scris istorie în lumea bună! Timiș Jr., botez de 1 mil. € pentru Adam Ştefan!
iamsport.ro
E revoltat că fiul său e numit ”nepotul lui Ilie Balaci”. Tiradă uluitoare: ”E băiatul meu! Sunt lucruri foarte grave, mă dor”
MediaFlux
Lista românilor scutiți de plata CASS!
stirilekanald.ro
Cristian și Adelin au murit în accidentul de la Budeasa. Aveau 21 și 23 de ani și erau studenți cu planuri mari de viitor. O fată e în stare gravă: "Se ducea la facultate să dea examen"
substantial.ro
Știai că trezitul la ora 3 sau 4 dimineața este un semn clar de…