BNR: Trei sferturi din restanţele firmelor şi 70% din populaţia restanţieră au întârzieri peste un an

Potrivit raportului asupra stabilităţii financiare publicat luni de Banca Naţională a României, nivelul relativ ridicat al ratei de neperformanţă este determinat şi de menţinerea în portofoliu a unei ponderi semnificative a debitorilor restanţieri, inclusiv a acelora care au demonstrat că au o probabilitate foarte scăzută de a mai plăti, informează Agerpres.

„De exemplu, în cazul portofoliului populaţiei, circa 70% din debitorii neperformanţi (care deţin fie credite imobiliare, fie credite de consum garantate cu ipoteci) se aflau în stare de nerambursare de mai mult de un an sau înregistraseră stări de nerambursare multiple (în iunie 2013)”, se spune în document.

Autorii raportului notează că băncile au folosit pe scară relativ largă soluţii de restructurare/reeşalonare şi executare silită, dar eficienţa acestor tehnici de gestiune a creditelor neperformante a rămas până în prezent sub potenţial.

„Este posibil ca alte două soluţii folosite mai puţin de către bănci – cesiunea de creanţă şi anularea creanţelor – să aibă eficienţă mai bună în curăţarea bilanţurilor. Cel mai important efect pozitiv în cazul folosirii mai ample a soluţiilor menţionate ar fi cel de îmbunătăţire a imaginii sectorului bancar românesc, prin diminuarea stocului de active cu calitate scăzută. De exemplu, scoaterea din bilanţ a expunerilor neperformante generate de sectorul companiilor (prin cesiune de creanţă sau operaţiuni de anulare a creanţelor) ar diminua rata de neperformanţă aferentă acestui sector de la 23,4% (valoarea din august 2013) la 7,5%”, se arată în raport.

Alte articole

Austeritate, austeritate, da’ brânza-i pe bani… mulți. BNR a cheltuit 800.000 de euro pentru brânzeturi și carne. Pasiunea pentru gastronomie a fost dusă la rang de NESIMȚIRE: 57.300 de euro alocați pentru renovarea unei bucătării

Cât va ţine criza în România. Mugur Isărescu a testat cu „nazometru” şi dă un verdict optimist

BNR explică că respectiva scădere s-ar datora reducerii volumului mare de credite neperformante generate de debitori care au probabilitate scăzută de a-şi mai onora serviciul datoriei, întrucât creditele care au restanţe mai mari de 365 de zile însumează 19,7 miliarde lei, respectiv 74% din totalul creditelor neperformante înregistrate în august 2013.

Ecartul între rata creditelor neperformante în lei şi valută s-a anulat în august 2013 (23,4% pentru lei, faţă de 23,5% pentru valută), comparativ cu nivelul de 4,3 puncte procentuale în decembrie 2011.

În cazul populaţiei, rata de neperformanţă pentru creditele în valută s-a situat la 11,1% în iunie 2013 (faţă de 8,9% pentru cele în lei), în creştere cu 2,5 puncte procentuale faţă de decembrie 2011.

Volumul creditelor neperformante în valută în cazul companiilor a înregistrat o creştere de 73,7% în perioada decembrie 2011 – august 2013 (faţă de 53% în cazul creditelor în lei în acelaşi interval).

Ponderea creditelor în euro nou acordate populaţiei s-a redus considerabil în cazul creditelor de consum (de la 35,7% în anul 2011 la 10,3% în perioada decembrie 2011 – august 2013) şi într-o măsură mai mică în cazul creditelor pentru achiziţia de locuinţe (de la 97,8% în anul 2011 la 86,4% în aceeaşi perioadă).