BNR, veste proastă despre economiile românilor. Cifrele prezentate luni de Mugur Isărescu

Curs BNR 13 ianuarie 2025. Moneda naţională s-a depreciat, luni, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9731 lei, în creştere cu 0,03 bani (0,01%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9728 lei.

Leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,8734 lei, în creştere cu 4,68 bani (0,97%), comparativ cu vineri, când s-a situat la 4,8266 lei.

De asemenea, moneda naţională s-a depreciat şi în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,3188 lei, în creştere cu 3,76 bani (0,71%), faţă de 5,2812 lei, cotaţia anterioară.

Curs BNR aur  – Preţul unui gram de aur a crescut luni, 13 ianuarie 2025, cu 4,1286 lei (0,99%), şi a ajuns la 419,9433 lei, de la 415,8147 lei, cursul anunţat vineri de Banca Naţională a României (BNR). Este cea mai mare valoare din istorie anunţată de BNR pentru un gram de aur.

Alte articole

Curs BNR 18 iulie 2025: Euro crește, dolarul scade ușor, preţul aurului a crescut masiv

Apare moneda de 100 de lei. BNR a dezvăluit ce personalitate se află pe reversul acesteia

Avertismentul BNR pentru românii care fac plăți în numerar. Ce se întâmplă cu bancomatele din România

Pe piețele internaționale, uncia de aur se tranzacționa, la ora 14.00, cu 2,703.00 dolari, (contracte Futures, livrare februarie 2025 ), iar cotaţiile spot se aflau la 2,677.58 dolari per uncie.

Datele pentru cursul BNR au ca sursă site-ul oficial al Băncii Naţionale a României, iar cele pentru valorile de pe pieţe internaţionale sunt preluate de pe Bloomberg.com.

BNR: Principalele riscuri fizice evaluate pentru România se referă la inundaţii, secetă şi temperaturi ridicate

Şapte emisiuni de obligaţiuni verzi au fost consemnate în România, în 2024, cu o valoare totală de 8,1 miliarde euro, al căror emitent a fost Guvernul României, arată Tabloul de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar din România, publicat vineri de Banca Naţională a României (BNR). Principalele riscuri fizice evaluate pentru România se referă la inundaţii, secetă şi temperaturi ridicate. În cazul inundaţiilor, au fost identificate 23 de judeţe cu risc mediu şi ridicat. În ceea ce priveşte seceta, au fost identificate 31 de judeţe cu risc mediu şi ridicat. Analiza a identificat 30 de judeţe din România cu risc mediu şi ridicat la temperaturi ridicate. ”În anul 2023, România a pierdut prin defrişări 25,1 kilohectare de păduri la nivel naţional, în judeţul Suceava fiind observate cele mai multe pierderi de păduri (15%)”, se mai arată în raport.

”Valoarea emisiunilor de obligaţiuni verzi la nivel mondial a înregistrat o creştere de 6,5% la finalul lunii noiembrie 2024 faţă de întreg anul 2023, însă va rămâne sub maximul istoric înregistrat în anul 2021. În România, au fost consemnate şapte emisiuni de obligaţiuni verzi în anul 2024, cu o valoare totală de 8,1 miliarde euro, al căror emitent a fost Guvernul României. De asemenea, creditele verzi acordate companiilor nefinanciare s-au menţinut pe un trend ascendent în anul 2024, cu o rată anuală de creştere de 93% faţă de septembrie 2023, reprezentând însă 2,9% din expunerea bancară faţă de firme. În sectorul populaţiei, creditele verzi au ajuns la aproximativ 10 miliarde lei (+50% faţă de septembrie 2023) şi reprezintă 5,7% din portofoliul bancar de credite acordate acestui segment”, arată datele BNR.

După ce s-a situat pe un trend descendent în perioada 2022-2023, emisiunea de obligaţiuni verzi la nivel mondial a prins un uşor avânt în anul 2024, ajungând la 568 miliarde euro la finalul lunii noiembrie 2024, cu 6,5% mai mult faţă de volumul înregistrat pentru întreg anul 2023. În continuare, statele membre UE deţin cea mai importantă pondere din totalul emisiunilor verzi la nivel mondial (52%), fiind urmate de China (11%), Japonia (6%) şi Statele Unite ale Americii (5%), în timp ce restul statelor deţin 25% din total.

Apetitul companiilor nefinanciare pentru creditele verzi a continuat să crească şi pe parcursul anului 2024, acestea ajungând la o valoare de 5,7 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2024 (2,9% din stocul de credite bancare acordate companiilor nefinanciare).

În plus, creditele verzi reprezentau 4,3% din fluxul anual de credite către companiile nefinanciare. Principala destinaţie a creditelor verzi este reprezentată de clădirile verzi (54% din total). Din perspectivă sectorială, cele mai multe credite verzi se îndreaptă spre sectorul imobiliar (50% din total), fiind urmat de cel al utilităţilor (18%) şi cel al industriei prelucrătoare (10%). În cazul populaţiei, creditele verzi au ajuns la aproximativ 10 miliarde lei în luna septembrie 2024 (+50% faţă de septembrie 2023) şi reprezintă 5,7% din portofoliul bancar de credite acordate acestui segment.

Citește și: Veşti bune de la BNR despre banii românilor
România a înregistrat cele mai mici taxe privind protecţia mediului din regiune în 2022, similar anilor anteriori.

Astfel, aceste taxe au reprezentat 1,8% din PIB-ul României în anul 2022, uşor mai reduse faţă de media regiunii de 2,1% din PIB. Cheltuielile guvernamentale pentru protecţia mediului s-au situat la 0,6% din PIB în acelaşi an, în linie cu celelalte state din regiune.

La nivel mondial, iniţiativele de taxare a carbonului implementate sau în curs de implementare s-au menţinut pe un trend ascendent şi în acest an. Numărul acestora a ajuns la 75, sunt prezente în 50 de jurisdicţii şi 39 de jurisdicţii subnaţionale, însă acoperă doar 12,8 gigatone de emisii de CO2, reprezentând aproximativ 24% din totalul emisiilor la nivel mondial.

La nivel european, comparativ cu ediţia precedentă a Tabloului, preţul certificatelor în cadrul sistemului de tranzacţionare a carbonului (ETS) a cunoscut o scădere în prima parte a anului 2024, ajungând la un minim al ultimilor doi ani în luna februarie 2024 (51,8 euro/tone CO2). După acest episod, preţul certificatelor ETS s-a situat o perioadă pe un trend ascendent, stabilizându-se în jurul intervalul 65-70 euro/tonă CO2.