„Având în vedere că a trecut o perioadă îndelungată de la momentul analizat şi interesul manifestat pentru raportul investigaţiei declanşate în 2008, precum şi pentru a combate ştirile false vehiculate în ultimul timp, am decis să-l facem public, bineînţeles cu respectarea reglementărilor privind datele cu caracter personal. Analiza cuprinsă în raport a vizat o perioadă determinată, cuprinsă între 15 şi 31 octombrie 2008, în contextul crizei financiare declanşate de falimentul băncii Lehman Brothers. Este un subiect important, este adevărat, dar îmi este greu să văd urgenţa după 11 ani de la momentul crizei”, a spus Chiriţoiu.

Potrivit acestuia, Consiliul Concurenţei respectă Parlamentul şi colaborează cu toate autorităţile, acţiunile sale fiind în slujba consumatorului român, dar declaraţiile apărute în presă în ultimul timp indică o notă politică, care nu ţine de activitatea instituţiei pe care o conduce.

Alte Articole

Cifra de afaceri a Medlife a explodat în pandemie! Creştere ...

Aproape o treime din banii alocaţi României prin PNRR vor merge ...

Kaufland, amendă uriaşă de la ANPC: produse expirate, promoții ...

„Delegaţia Consiliului Concurenţei va participa la dezbaterea privind investigaţia derulată în domeniul serviciilor financiar-bancare, finalizată în 2013, dar a solicitat o amânare având în vedere perioada lungă de timp scursă de la finalizarea acţiunii, precum şi faptul că membrii acestei delegaţii sunt angrenaţi în întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale pe cazuri profesionale importante”, a precizat Chiriţoiu.

El a adăugat că ar fi oportun ca dezbaterea să aibă loc după ce membrii comisiei parlamentare vor consulta documentul oficial, pentru a evita discuţii pe baza unor informaţii de corectitudine incertă.

„Lucrăm cu celeritate pentru înaintarea documentelor oficiale. Consiliul Concurenţei îşi va îndeplini mereu misiunea stabilită prin lege, respectiv de apărare a intereselor consumatorilor români”, a subliniat Chiriţoiu.

Şeful autorităţii de concurenţă a amintit şi faptul că, în acea perioadă, Comisia Europeană a derulat, de asemenea, o investigaţie pe această temă la nivel comunitar, însă a aplicat sancţiuni doar pentru piaţa din Marea Britanie.

„În mod sigur, Comisia Europeană ar fi sancţionat şi băncile din România, dacă ar fi existat dovezi că acestea au încălcat legea, aşa cum a procedat cu băncile din Marea Britanie. Comisia Europeană investiga, la acel moment, astfel de practici la nivel comunitar şi a amendat mai multe bănci din Marea Britanie pentru trucarea indicelui de piaţă monetară de la Londra, LIBOR, pe baza unui autodenunţ, o cerere de clemenţă, făcut de Royal Bank of Scotland (RBS). Comisia Europeană a avut la dispoziţie investigaţia noastră, a avut la dispoziţie autodenunţul Royal Bank of Scotland şi a decis sancţionarea băncilor de la Londra. Dacă RBS ar fi avut o înţelegere anticoncurenţială şi în România, ar fi recunoscut în cadrul autodenunţului”, a mai spus oficialul Concurenţei.

RBS a fost investigată şi în România, deoarece era una dintre cele zece bănci care contribuiau la realizarea ROBOR-ului la momentul 2008.

„Dacă ar fi existat dovezi că există comportamente similare la Bucureşti, atunci Comisia Europeană ar fi preluat cazul nostru şi ar fi aplicat sancţiuni şi România. Dar nu am găsit nici noi şi nu au găsit nici dânşii genul acesta de dovezi şi atunci amenda lor a fost doar pentru Marea Britanie”, a completat acesta.

Investigaţia privind o posibilă înţelegere anticoncurenţială pe piaţa bancară, pe fondul disfuncţionalităţilor înregistrate în octombrie 2008 pe piaţa monetară, a fost finalizată în 2013, cu respectarea procedurilor legale.

Pe parcursul investigaţiei, autoritatea de concurenţă a aplicat două sancţiuni procedurale băncilor BRD – Groupe Société Générale (19 milioane lei) şi Raiffeisen Bank SA (14 milioane lei) pentru refuzul de a se supune inspecţiei inopinate, respectiv pentru furnizarea de informaţii inexacte. Cele două sancţiuni au fost confirmate de instanţă.

Autoritatea de Concurenţă are în derulare două investigaţii pe piaţa serviciilor financiare, declanşate în urmă cu un an, când s-au derulat inspecţii inopinate la sediile a 25 de bănci şi alte instituţii financiare, aceasta fiind cea mai amplă investigaţie a instituţiei.

Chiriţoiu a fost invitat pe 30 ianuarie 2019 la o şedinţă a Comisiei economice, de industrii şi servicii din Senat, unde ar fi trebuit să aibă loc dezbateri pe tema unor „eventuale practici anticoncurenţiale relevate în raportul privind investigaţia derulată de Consiliul Concurenţei pe piaţa produselor financiare şi interbancare bancare”, ca urmare a investigaţiei Consiliului din perioada 2008 – 2011, potrivit invitaţiei semnate de preşedintele Comisiei, Daniel Zamfir.

Totodată Comisia parlamentară a cerut Consiliului şi forma integrală a raportului investigaţiei, punctul de vedere consultativ referitor la raport, orice alt raport sau contraraport întocmit pe tema respectivă, precum şi înregistrarea audio-video a şedinţei Plenului Consiliului în care s-a luat decizia închiderii investigaţiei, termenul-limită pentru transmiterea acestor informaţii fiind 25 ianuarie 2019.

Consiliul Concurenţei a răspuns că va pune la dispoziţie Comisiei din Senat raportul în versiune neconfidenţială. În acest sens, instituţia a precizat că a cerut punctul de vedere al întreprinderilor vizate cu privire la caracterul confidenţial sau neconfidenţial al datelor transmise în cadrul investigaţiei, potrivit legislaţiei în vigoare.

Este vorba de informaţii ce ar putea fi considerate secret de afaceri, precum informaţii tehnice sau financiare legate de know-how-ul unei întreprinderi, metode de evaluare a costurilor, procese şi secrete de producţie, surse de aprovizionare, cantităţi produse şi vândute, cote de piaţă, liste de clienţi şi distribuitori, planuri de marketing, structura costurilor şi a preţurilor, strategia de vânzări.

„În aceste condiţii, informaţiile solicitate nu pot fi comunicate până la data de 25 ianuarie 2019”, a transmis Chiriţoiu senatorilor din Comisia economică, precizând că a iniţiat procedurile de confidenţialitate descrise anterior şi au fost stabilite termene de răspuns pentru întreprinderile vizate.

Ulterior, Comisia parlamentară a trimis o nouă invitaţie, de această dată pentru 31 ianuarie, la o dezbatere pe aceeaşi temă.

Consiliul Concurenţei răspunde prin solicitarea de a amâna discuţiile pe acest subiect, având în vedere perioada lungă de timp care a trecut de la finalizarea acestei investigaţii, dar şi faptul că reprezentanţii Consiliului Concurenţei sunt angrenaţi în întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale pe cazuri profesionale importante.

În documentul semnat de Bogdan Chiriţoiu se arată că, în opinia Consiliului Concurenţei, discuţiile ar trebui să aibă loc după ce vor fi consultate documentele oficiale, cu respectarea legislaţiei în special din domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.

„Totodată, pentru a răspunde complet la toate aspectele tehnice pe care Comisia consideră că trebuie să le clarificăm, vă rugăm să transmiteţi întrebările la care solicitaţi răspuns din partea Consiliului Concurenţei”, se mai arată în documentul transmis comisiei parlamentare.

Preşedintele Comisiei economice din Senat, Daniel Zamfir, a declarat, marţi, că între guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, există „o înţelegere clară” să nu se prezinte la audieri în Parlament la invitaţia comisiilor de resort.

Zamfir a precizat că i-a trimis lui Bogdan Chiriţoiu o invitaţie pentru miercuri, 30 ianuarie, la audiere în Comisia economică a Senatului, dar acesta ar fi invocat, potrivit senatorului ALDE, o agendă încărcată, care nu îi permite să vină în Parlament.

De asemenea, Mugur Isărescu a fost invitat marţi pentru audiere în Comisia economică a Senatului, dar nu a răspuns invitaţiei.

„Am primit ieri o adresă de la domnia sa în care ne anunţă că programul nu îi permite să fie în faţa Comisiei. (…) Da, într-adevăr, Consiliul Concurenţei are o prezentare de bilanţ undeva într-o staţiune la Odorheiul Secuiesc. Activităţile se termină marţi, audierea este miercuri. Nu înţeleg de ce nu vine domnul Chiriţoiu, dar veţi vedea şi mâine lucruri extrem de importante. Veţi vedea mâine de ce domnul Chiriţoiu, asemenea domnului Isărescu, nu vine în faţa Comisiei economice. Ceea ce s-a întâmplat în 2008 are o strânsă legătură şi cu Consiliul Concurenţei. Veţi vedea cum Consiliul Concurenţei la presiunea, la rugămintea… habar nu am ce, muşamalizează un raport, îl ţine 5 ani de zile în sertar şi apoi emite o concluzie (…) care vă va surprinde pe toţi. (…) E o înţelegere clară a ambilor (Bogdan Chiriţoiu şi Mugur Isărescu – n. r.) să nu se prezinte la Comisie”, a spus Daniel Zamfir, marţi, la Senat.

Întrebat dacă apreciază drept oportună o iniţiativă legislativă prin care cei care refuză să se prezinte la audieri în Parlament să fie sancţionaţi, Zamfir a spus: „La nivel personal, cred lucrul acesta. (…) Nu sunt jurist. O să mă consult cu colegii. (…) Când s-a făcut Constituţia s-a mers pe ideea bunei credinţe, a răspunderii persoanelor. Nu şi-au imaginat oamenii de atunci că vor fi instituţii care se vor transforma în stat în stat. Veţi vedea că până şi preşedintele Consiliului Concurenţei îşi permite să fie stat în stat. BNR este stat în stat. Kovesi a fost stat în stat. Cred că o astfel de iniţiativă este de luat în seamă. Categoric, nu mai putem lăsa lucrurile să evolueze în sensul ăsta. E un sindrom care se va perpetua în societatea românească. Dacă permitem unuia să nu vină astăzi, uite aşa lucrurile vor evolua în sens negativ”.

El susţine că „ar putea fi luată în calcul” şi varianta pierderii funcţiei în cazul neprezentării la audieri în Comisiile parlamentare.