Boicotul fiscal ar putea avea efect de bumerang. Greva de la plata taxelor şi impozitelor s-ar putea întoarce împotriva românilor, avertismentul analiştior

Analistul economic Adrian Negrescu consideră că ideea de a boicota plata taxelor „este o prostie”, argumentând că, dacă cetăţenii nu vor plăti, atunci statul „va fi nevoit să se împrumute şi mai mult”, iar acest lucru „va duce la o nouă creştere de taxe”. Potrivit economistului, dacă românii vor „servicii edilitare mai bune”, atunci trebuie să plătească. „Ecuaţia este foarte simplă”, afirmă Negrescu, adăugând că taxele pe proprietate din România erau nesemnificative raportat la cheltuielile făcute de autorităţi pentru infrastructură. Analistul mai spune că 2026 va fi, „cu siguranţă”, un an „mai bun din punct de vedere economic decât 2025”.

Românii au blocat de două ori Ghișeul.ro, deși ”suveraniștii” amenințaseră cu un boicot fiscal masiv

„Vrem servicii edilitare mai bune, trebuie să plătim. Ecuaţia este foarte simplă. Taxele pe proprietate din România erau nesemnificative raportat la cheltuielile pe care autorităţile le fac pentru construcţia de infrastructură (drumuri, parcări, parcuri, şcoli, grădiniţe, curăţenie etc.) Ideea de a boicota plata taxelor este o prostie. Dacă nu vom plăti, statul va fi nevoit să se împrumute şi mai mult, iar asta va duce la o nouă creştere de taxe”, a explicat Adrian Negrescu, citat de News.ro.

Analistul econonic spune că, oricum, este „penibil” ca oamenii să se plângă că au taxa pe casă cât un coş de cumpărături de la hipermarket.

Alte articole

Cristian Tudor Popescu traduce matematic boicotul fiscal: „Românii sunt revoltați din pricina măririi impozitelor pe locuinţe. S-a produs o discriminare flagrantă”

DERAPAJ halucinant marca Lucian Mîndruță. Jurnalistul îi umilește pe românii care refuză să mai finanțeze un stat eșuat: „Să se opereze singuri de apendicită!”

Pe de altă parte, analistul economic afirmă că 2026 va fi, „cu siguranţă”, un an „mai bun din punct de vedere economic decât 2025”.

„Marea majoritate a firmelor de impact şi-a restructurat activitatea şi şi-a bugetat anul pe o perspectivă mult mai predictibilă. Dacă nu vor mai exista surprize fiscale şi tind să cred acest lucru, dacă vom atrage cei 10 miliarde de euro din PNRR, este posibil să vedem o îmbunătăţire a condiţiilor economice inclusiv pentru populaţie – inflaţia se va tempera semnificativ din a doua parte a anului, iar scăderea dobânzii cheie/ diminuarea IRCC şi ROBOR vor determina o ieftinire a creditelor”, explică analistul economic.

În opinia lui Adrian Negrescu, 2026 poate fi anul în care să se construiască premizele pentru un 2027 cu „o evoluţie economică semnificativă”, cu „investiţii străine mai mari” şi cu o perspectivă „mult mai bună în ochii investitorilor”.
În ultimele zile, unii români au îndemnat la un boicol fiscal, adică neplata nicunei taxe în primele luni ale acestui an.

Adrian Negrescu la RFI: Acordul coaliției pe măsurile fiscale înseamnă decizii luate strict politic, fara studii de impact

Coaliția a decis reducerea la 0,5% a impozitului minim pe cifra de afaceri incepând cu 1 ianuarie anul viitor și apoi eliminarea acestuia din 2027. De asemenea s-a stabilit o creștere a salariului minim brut, la 4325 de lei de la 1 iulie 2026. De alta parte, taxa pe stâlp rămâne și anul viitor. Economistul Adrian Negrescu spune la RFI că masurile fiscale  ale guvernului sunt luate strict politic  și nu au fost realizate studii de impact din care să reiasă câți bani vor fi colectați la buget.

Avocatul Gheorghe Piperea, avertisment pentru românii din Diaspora care nu-și achită taxele: urmează executări silite

Adrian Negrescu mai spune că firmele care produc în România sunt sancționate așa cum nu se întamplă în lumea civilizată iar antreprenorii sunt loviți cu taxe primitive:

„O reducere de la 1 la 0.5% a acestui impozit echivalează, de fapt cu menținerea lui. Un impozit cum nu vezi nicăieri în lumea civilizată, și care vine să sancționeze pe cei care produc în țara noastră în special marile companii românești. Pe de altă parte, o altă decizie importantă vizează menținerea taxei pe stâlp. Acea taxă pe construcții speciale, care de asemenea, este un impozit de tip primitiv, care nu are nicio legătură cu situația economică, cu realitatea lumii în care trăim. Această taxă vine să îi sancționeze pe cei care construiesc ceva în această țară, de la hale de producție la tot felul de amenajări, la tot felul de proiecte de tip greenfield, care creează locuri de muncă și care, iată, pentru această dorință de a investi în țara noastră, sunt sancționați, adică sunt puși să plătească o taxă în plus, cum nicăieri în lumea civilizată nu găsești”, spune economistul.

Rep: Sunt diverse discuții pe mai multe medii pe internet. Sunt antreprenori care se gândesc să își mute firmele în Bulgaria într-o formă sau alta. În ce condiții rentează o astfel de mutare?

Adrian Negrescu: „Mare atenție cu această migrație către Bulgaria, pentru că regulile fiscale sunt unele foarte clare. Dacă tu îți desfășori activitatea în România, vei plăti taxe în această țară, chiar dacă tu ai domiciliul fiscal în Bulgaria sau poate în Republica Moldova sau în cine știe ce altă țară care vine cu un regim fiscal mult mai favorabil decât cel practicat în România în momentul de față? Pe ansamblu, situația mediului de afaceri este una dificilă. Gândiți-vă că în ultimii doi ani de zile am asistat la creșteri de taxe în cascadă, am asistat la impunerea unor noi măsuri de tip fiscal care vin să afecteze foarte puternic competitivitatea firmelor. Uitați-vă, de exemplu, la impozitul pe dividende, care a crescut de la 5% la 8, apoi la 10, iată, ajunge la 16% în 2026, și se întreabă mulți antreprenori dacă taxele cresc atât de repede cu cel mai ridicat ritm din Uniunea Europeană, cum căieri în lumea civilizată, ce rost mai are să îți asumi niște riscuri să deschizi niște businessuri, să creezi locuri de muncă? mai ales că avem o problemă reală cu vânzările în economie. Peste tot scad vânzările și avem o problemă cu puterea de cumpărare, cea mai mare inflație. Cele mai ample creșteri de prețuri din Uniunea Europeană pentru a 8-a lună la rând.”

Rep: Există și voci care propun, pe diverse grupuri de antreprenori de pe internet o grevă fiscală. Ce s-ar întâmpla într-un astfel de scenariu?

Adrian Negrescu: ” Nu cred că asta e soluția, să te duci și să nu-ți mai plătești taxele, pentru că, până la urma urmei, nu vei face altceva decât să acumulezi niște penalizări. Fiscul, ANAF-ul nu se joacă când vine vorba de acumularea acestor datorii și te poți trezi oricând cu conturile blocate, cu executare silită sau orice altă metodă gândită de ANAF pentru a recupera banii la buget, mai ales într-o perioadă în care ANAF-ul și așa este sub presiune, trebuie să recupereze mai mulți bani în contextul găurii bugetare cu care se confruntă România. Soluția este ca antreprenorii, din punctul meu de vedere, să se unească, să devină o voce mult mai puternică în spațiul public, să își aleagă războaiele și să evite ideea de grevă. Nu cu grevă rezolvăm problemele din economie, ci cu un lobby puternic, cu studii de impact, cu măsuri concrete pe care să le pună pe masa decidenților și să demonstreze cu cifre, nu din vorbe, faptul că multe dintre măsurile luate în ultimii 2- 3 ani, poate chiar cele prevăzute pentru anul 2026, sunt nocive, în sensul că afectează puternic competitivitatea companiilor românești și, în cele din urmă, duc la scăderea încasărilor din taxe și impozite ale statului român. Pare că politicienii noștri n-au nicio legătură cu economia, nu înțeleg cum funcționează economia, ei știu doar să crească taxe și, în condițiile în care nu sunt capabili să facă un lucru important: să reducă cheltuielile statului. Nu suntem noi capabili să producem bani la bugetul de stat, pe cât pot politicienii să cheltuiască.”

Rep: S-a decis și creșterea salariului minim brut până la 4.235 de lei, de la 1 iulie anul viitor. Pot antreprenorii să facă față, în special cei care au firme mici sau vor trebui să dea oameni afară?

Adrian Negrescu: ” Păi, în primul rând, trebuie să spunem că e o decizie de ordin politic, n-are nicio legătură cu realitatea din economie. Pur și simplu vine să dea impresia că anumite partide din arcul guvernamental susțin forța de muncă și susțin pe cei vulnerabili, pe cei plătiți cu salariul minim pe economie. Realitatea economică arată că această creștere de salariu de la 1 iulie înseamnă undeva la nivel de 150 sau 170 de lei în plus la salariul minim pe care îl primesc acești oameni. Ce pot face cu acești bani? E un mare semn de întrebare. Un alt semn de întrebare rămâne cel legat de momentul aplicării acestei creșteri de salariu. De ce de la 1 iulie și nu de la 1 ianuarie? Oare până la 1 iulie oamenii ăștia nu suferă din cauza inflației, Nu au probleme financiare? De ce o facem de la 1 iulie? Ni se spune că pentru ca firmele să aibă posibilitatea de a se adapta acestei noi creșteri cu aproape 7% a costurilor cu salariile. Din punctul meu de vedere, este doar un artificiu financiar pe care autoritățile l-au gândit, în sensul că în primele șase luni, pe fondul inflației, salariul minim va scădea în termeni reali cu aproape 12%. Creșterea de 6 sau 7% de la 1 iulie practic va fi sub nivelul pierderilor pe care oamenii le-au înregistrat în lunile anterioare. Altfel spus, pe ansamblu, dincolo de decizie, oamenii se vor trezi cu mai puțini bani în buzunar față de cât au primit în anul 2025. Și asta pentru că nu reușim să rezolvăm problema de la rădăcină, în sensul de a reduce taxele pe muncă și a umbla la inflație, a încerca să tempereze inflația, care este o taxă ascunsă. Este mama tuturor taxelor.”