Bolojan este atacat și de Florin Cîțu: „Soluțiile implementate din vara lui 2025 nu doar că n-au ajutat, dar au înrăutățit vizibil situația economică”

Într-o postare publicată pe Facebook, Cîțu propune o lectură detaliată a raportului sub titlul „The Good, The Bad & The Ugly – Cum citim corect ratingul Fitch pentru România” și avertizează că menținerea calificativului în categoria „investment grade” nu reprezintă un semn de stabilitate solidă, ci mai degrabă o situație de limită.

Cîțu subliniază că România se află pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor și că marja de siguranță este extrem de redusă.

„România e încă investment grade (BBB-). Încă avem acces la finanțare relativ ‘normală’ și o bază mare de investitori instituționali care pot cumpăra titluri românești. Dar să nu ne amăgim: suntem ‘elevul de nota 5’ care trece clasa doar pentru că școala are nevoie de subvenția per elev”, afirmă fostul premier.

Potrivit acestuia, statutul actual permite continuarea împrumuturilor în condiții încă suportabile, însă perspectiva negativă indică un risc real de retrogradare. În analiza sa, Cîțu descrie o situație macroeconomică deteriorată, marcată de inflație ridicată și dezechilibre bugetare.

Alte articole

Fitch menţine ratingul României la BBB-, perspectivă negativă. „Riscuri din cauza tensiunilor din coaliţie”

Cîțu îl scoate iar la tablă pe Bolojan. ”Nu are dreptate. Deficitul poate să scadă și economia să crească – dar numai dacă faci corecția corect”

„Realitatea macro e dură: inflație ~10%. Aici BNR trebuie să facă mai mult – e singura instituție mandatată de români să stabilizeze prețurile și, de 5 ani, ratează constant ținta, privind nonșalant (unii ar spune chiar cinic) cum economiile populației se topesc”, scrie Cîțu.

Fostul prim-ministru susține că măsurile fiscale adoptate în perioada 2022-2026 au afectat dinamica economică.

Citeste si: Bolojan și Ciucu au suferit o înfrângere zdrobitoare în PNL. Ce lovitură au încercat cei doi lideri liberali

„Acestea au tratat simptomele prin supraimpozitare, dar au sufocat motorul de creștere. Rezultatul? Deficite gemene (bugetar și extern) și dobânzi care au devenit o gaură neagră în bugetul național”, susține fostul premier.

El atrage atenția că România se află foarte aproape de categoria nerecomandată investițiilor. „Suntem la ultima treaptă înainte de JUNK. La BBB-, ‘outlook negativ’ înseamnă simplu: retrogradarea la statutul de gunoi nu mai este o teorie economică, ci un risc iminent”, afirmă el.

În cazul unei retrogradări, consecințele ar fi imediate asupra pieței financiare, avertizează Cîțu.

„Odată ajunși acolo, marile fonduri de pensii și investitorii serioși vor fi obligați legal să vândă titlurile românești, declanșând un exod masiv de capital”, avertizează acesta.

În ceea ce privește rolul agențiilor de rating, Cîțu afirmă că acestea reacționează tardiv la deteriorarea indicatorilor fiscali.

„Agențiile de rating nu sunt avertizori – deși exact asta pretind în discursul public și așa își vând ‘serviciile’. În realitate, sunt doar agenți constatatori”, afirmă fostul premier.

El susține că în 2024 agențiile au fost „soft” cu guvernul și au ignorat semnalele privind deteriorarea fiscală, inclusiv „construcția bugetului pe ipoteze nerealiste” și creșterea cheltuielilor rigide într-un context electoral complicat.

„Fitch a trecut la outlook negativ abia după ce deficitul a explodat (no shit, Sherlock). Asta nu e avertizare timpurie. E o ștampilă pusă pe un certificat de deces financiar”, scrie fostul prim-ministru.

Cîțu consideră că efectele întârzierilor în reacție sunt suportate de economie și populație.

„Ele își încasează comisioanele, în timp ce consecințele rămân la investitori, la fondurile de pensii și, în final, la români – prin dobânzi mai mari, taxe noi și recesiune”, susține fostul ministru al finantelor.

În opinia sa, analiza Fitch trebuie privită „cu mari rezerve”, iar politicile adoptate în ultimul an nu au produs redresarea așteptată.

„‘Soluțiile’ implementate din vara lui 2025 nu doar că n-au ajutat, dar au înrăutățit vizibil situația economică”, afirmă el.

În final, fostul premier apreciază că agențiile ar trebui să condiționeze perspectivele negative de criterii clare și termene ferme. „

Dacă agențiile vor să fie utile, nu doar birocrați ai cifrelor deja făcute publice, ‘outlook-ul negativ’ trebuie să vină cu linii roșii clare: praguri fiscale stricte, termene limită și consecințe automate dacă nu se livrează reforme”, scrie fostul prim-ministru.

„Altfel, guvernele doar trag de timp, iar corecția finală devine, cu fiecare lună de amânare, mai scumpă și mai dureroasă pentru noi toți”, conchide Florin Cîțu.

Citeste si: Ludovic Orban: Să vezi şi să nu crezi. A ieşit fum alb după şedinţa coaliţiei de astăzi! Până nu se aprobă în guvern ordonanţa de restructurare a cheltuielilor şi proiectul de lege a bugetului de stat nu putem fi siguri