Previzibil sau nu, un lucru e cert: n-am reușit să atragă maximum de fonduri prin PNRR, iar asta, în principal, din vina noastră. Cel puțin asta crede premierul interimar Ilie Bolojan, potrivit căruia cauzele eșecului sunt legate, în primul rând, de întârzierile la proiecte.
”Cu bune, cu rele, dacă ne-am fi făcut temele la timp, n-am fi pierdut bani – pentru că avem nişte pierderi pe PNRR, pentru că am întârziat foarte mult proiectele. Le-am limitat în urma unor negocieri: trebuia să construim 19 spitale, le-am redus la opt. Unele jaloane au fost eliminate sau îmbunătăţite. Dar tot am pierdut, din vina noastră, sume importante. Sau pentru că n-am fost în stare să terminăm proiectele, sau pentru că nu am trecut o lege, cum este cea de salarizare, care nu are doar un impact financiar, ci are un impact de predictibilitate şi de control al unei cheltuieli de bază, care afectează structural bugetul de stat”, a explicat Bolojan, marți, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române (RADR).
Cu aceeași ocazie, premierul interimar a declar că România, dacă nu va fi adoptată legea salarizării, va ajunge într-un ”sistem de tip treaptă”, în care salariile sunt majorate, apoi plafonate timp de doi-trei ani, iar apoi cresc din nou, în context electoral.
”Dacă vă aduceţi aminte ce s-a întâmplat în ultimii cinci-şase ani şi vă uitaţi pe statistică, vedeţi că am urmat sistemul ăsta de tip trepte, care nu ne ajută deloc”, a spus Bolojan.
Premierul interimar a adăugat că majorarea salariului minim şi a preţului la energie au dus creşteri de costuri şi au pus presiune pe companiile care investesc în ţara noastră. Bolojan a făcut referire, în acest context, la Ford, Renault şi alte companii care au puncte de lucru în ţări cu un cost mai mic al forţei de muncă faţă de România.
”Noi am crescut salariul minim cu o viteză prea mare, ceea ce a presat puternic companiile în care costul forţei de muncă este un element vital. Am crescut, din păcate, preţul la energie, ca efect al lipsei unei strategii, cu o viteză mai mare decât a ţărilor cu care suntem în competiţie şi unde aceste mari companii au puncte de lucru. Şi asta înseamnă că am pierdut comenzi pentru fabricile lor din România, ceea ce înseamnă că avem o încetinire. Şi, dacă pe aceste două zone, costul forţei de muncă, nu ne raportăm la o creştere care să fie legată direct de productivitate, dacă pe zona de energie nu facem ce trebuie, nu corectăm acumulările negative, nu direcţionăm investiţiile către zone care echilibrează preţul, vom pierde din competitivitate”, a explicat șeful guvernului.
Pe de altă parte, Bolojan a salutat faptul că o parte dintre banii alocaţi prin SAFE vor ajunge în infrastructura rutieră, iar astfel vor putea fi acoperite ”deficitele enorme” din acest sector.
”Gândiţi-vă că am avut 5,5 miliarde pe PNRR, pe transporturi, şi am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro. Dacă nu mutam cele 4,2 miliarde din SAFE pe autostrăzi, aveam încă o poveste ratată cu autostrăzile din nord-estul României, Paşcani-Iaşi-Ungheni sau Paşcani-Suceava-Siret. Dar aici, cu bună înţelegere, cu toate scandalurile, Cancelaria şi echipele de la Ministerul Apărării, de la Interne şi de la celelalte ministere au reuşit să cadă de acord. Nu-i uşor să ai 15 oameni într-o comisie şi să fie toţi de acord cu achiziţii din astea zdravene, care în permanenţă sunt generatoare de discuţii”, a precizat premierul interimar, citat de agerpres.