Bolojan, reacţie în cazul azilelor din Bihor: „Nu este singurul caz din ţară. E o lecţie pe care trebuie să ne-o însușim”

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că a solicitat miniștrilor interimari de la Sănătate și Muncă să vină cu o propunere de modificare legislativă care să introducă mecanisme legale pentru ONG-uri și culte privind îngrijirea persoanelor aflate în dificultate în centre de tip medico-social.

El a fost întrebat, luni seară, la B1TV, dacă în cazul azilelor administrate în județul Bihor de Viorel Pașca și familia sa se poate vorbi de un eșec al statului român.

„E o lecție pe care trebuie să ne-o însușim, în așa fel încât, gândindu-ne în primul rând la oamenii care au ajuns în aceste azile, la oamenii cu mari necazuri care sunt în România, să venim cu o legislație care să permită ca, pe lângă sistemul public, care are limitele lui, să creăm mecanisme legale prin care, atunci când într-o comunitate există un cult, există familii, există organizații neguvernamentale care vor să aibă grijă de acești oameni, să poată să facă acest lucru în mod legal, pentru că, din datele pe care le-a colectat Ministerul Muncii, nu este singura situație din țară. Avem mult mai mulți oameni care sunt în situații asemănătoare sau în zone care nu sunt autorizate, din câte înțeleg, sau în zone care au avut autorizație, dar nu s-au mai autorizat în centre de tip medico-social. Și în ultima ședință de guvern am stabilit cu miniștrii Sănătății și Muncii să vină cu o propunere în perioada următoare în așa fel încât să putem promova o lege, dacă este cazul, sau o hotărâre de guvern care să permită funcționarea în condiții de legalitate și aceste energii bune, care sunt în multe comunități, să poată fi folosite în folosul oamenilor„, a spus Ilie Bolojan.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Nicușor Dan, prima reacție în cazul azilelor ilegale din Bihor: „Ne întoarcem la neputința statului român de a funcționa cu strategii care să aibă indicatori clari”

Alte articole

Ilie Bolojan, despre alegerile anticipate: Pot fi luate la modul serios în calcul

Ilie Bolojan, alergat pe stradă cu o cușcă de șobolani de către activistul Marian Ceaușescu: „Când ne va merge bine?”

Viorel Paşca, familia sa şi coordonatoarea activităţii azilelor ilegale din Bihor, scoşi de sub control judiciar/ CA Bucureşti a respins ca nefondată contestaţia procurorilor

Viorel Paşca, soţia sa, cei trei fii ai lor şi coordonatoarea activităţii azilelor ilegale din Bihor au fost scoşi de sub control judiciar, luni după-amiază, în urma unei decizii luate în acest sens de către judecători ai Curţii de Apel Bucureşti. Instanţa a respins astfel ca nefondată contestaţia procurorilor, care ceruseră arestarea preventivă a celor şase. Curtea de Apel Bucureşti era aşteptată să decidă săptămâna trecută cu privire la contestaţia procurorilor DIICOT la decizia Tribunalului Bucureşti de a-i plasa pe cei şase inculpaţi sub control judiciar, însă pronunţarea a fost amânată. Anterior, magistraţii Tribunalului Bucureşti au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a lui Paşca şi a apropiaţilor săi.

„Respinge ca nefondată contestaţia formulată de PICCJ-DIICOT împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti. Admite contestaţiile formulate de contestatorii inculpaţi (n. red. – Viorel Paşca, soţia sa şi cei trei fii) împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti”, se arată în minuta Curţii de Apel Bucureşti.

Instanţa a desfiinţat „în parte” încheierea din 2 iulie, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti şi, rejudecând, respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi DIICOT cu privire la cei şase inculpaţi.

„Înlătură dispoziţia privind luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpaţi (…) şi menţine dispoziţiile încheierii contestate privind cheltuielile judiciare”, mai arată Curtea de Apel Bucureşti, a cărei hotărâre este definitivă.
Curtea de Apel Bucureşti era aşteptată să decidă săptămâna trecută cu privire la contestaţia procurorilor DIICOT la decizia Tribunalului Bucureşti de a-i plasa pe cei şase inculpaţi sub control judiciar, însă pronunţarea a fost amânată. Anterior, magistraţii Tribunalului Bucureşti au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a lui Paşca şi a apropiaţilor săi.

„Nu îmi este ruşine de activitatea mea de 20 de ani, în care am încercat să ajut, în care am încercat să fiu de folos, să aduc un plus în societate, în viaţa acestor oameni care nu mai aveau pe nimeni, oameni de care s-a lepădat toată lumea, familii, instituţii, statul român şi aşa mai departe. Am încercat să le fim de folos acestor oameni, am încercat să le salvăm viaţa şi nu exagerez când spun asta, pentru că veneau din condiţii extrem de defavorabile şi, repet, am conştiinţa împăcată, n-am vrut niciodată să fac rău”, afirma Viorel Paşca, săptămâna trecută, la Curtea de Apel Bucureşti.

Alături de Viorel-Teodor Paşca, au fost reţinuţi iniţial soţia sa, Florica Paşca, cei trei fii, Viorel-Emanuel, Abel-Timotei şi Daniel-Sabin Paşca, precum şi Delia Mioara Păcală, coordonatoarea activităţilor de la azilele ilegale din Bihor şi cea care gestiona direct personalul şi internările.

Decizia din 2 iulie, prin care, ulterior, aceştia au fost plasaţi sub control judiciar a fost atacată de către procurorii DIICOT la Curtea de Apel Bucureşti.

Viorel Paşca rămâne liber, Curtea de Apel a respins arestarea preventivă în cazul azilelor ilegale din Bihor

Dosarul instrumentat de DIICOT vizează destructurarea unui grup infracţional organizat complex, acuzat de trafic de persoane şi exploatarea vulnerabilităţii la o scară alarmantă în judeţul Bihor. Această investigaţie a scos la iveală modul în care sute de persoane vulnerabile – vârstnici, persoane cu dizabilităţi psihice grave şi oameni fără adăpost – au fost transformate în simple „surse de venit” sub paravanul unei activităţi caritabile.

Procurorii spun că grupul infracţional a fost constituit în cursul anului 2020 de către Viorel-Teodor Paşca, liderul reţelei, împreună cu soţia sa şi cei trei fii ai săi. Reţeaua funcţiona sub paravanul Asociaţiei „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă), prezentată public ca o organizaţie umanitară, dar care în realitate nu deţinea licenţele legale pentru a presta servicii sociale sau medicale.