Bolojan, un nou atac la portofelele magistraților. Le taie diurnele celor detașați în altă localitate!

Tăierea acestor diurne este prevăzută în proiectul noii legi a salarizării, pus în transparență luni de guvernul condus de Bolojan.

Măsura ar urma să vizeze judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți care sunt detașați sau delegați în altă localitate decât cea de domiciliu.

Eliminarea diurnei acordate acestei categorii de bugetari nu era inclusă într-o formă anterioară a proiectului legii salarizării.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Diurna magistraților propusă acum să fie abrogată reprezintă 2 la sută din indemnizația de încadrare brută lunară, dar nu mai puțin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unitățile bugetare.

Alte articole

Judecătorii Curții de Apel București ar putea intra în grevă, din cauza proiectului legii salarizării. ”Inacceptabile dispozițiile cuprinse în propunerea legislativă”

Statul, dator vândut bugetarilor care l-au dat în judecată pentru salarii. Ministrul Pîslaru le bate obrazul judecătorilor. ”Și-au crescut salariile mult peste grilă”

Proiectul de act normativ, care va fi trimis în parlament spre a fi dezbătut și aprobat, reprezintă una dintre reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Odată adoptată, noua legea a salarizării se va aplica de la 1 ianuarie 2027.

Același proiect prevede ca sporurile acordate bugetarilor să fie limitate semnificativ. Asta inclusiv prin eliminarea posibilității acordării sporului de condiții vătămătoare sau a indemnizației de hrană.

Rămân exceptate de la aplicarea legii salarizării Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Citește și ICCJ acuză Guvernul că „demonizează sistematic Justiția și transformă magistrații în ținte publice”

Pentru încadrarea în anvelopa salarială, raportul salarial dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază, soldă de funcție/salariu de funcție, indemnizație de încadrare, indemnizație lunară este de 1 la 8, față de 1 la 12 în actuala lege.

Tot ca element de noutate față de legislația actuală, noua lege reglementează modalitatea de ierarhizare a funcțiilor din sistemul public, prin plasarea acestora într-o structură de grade de salarizare, având la bază o metodă analitică de evaluare a funcțiilor. Metodologia de evaluare a funcțiilor se aprobă prin hotărâre a guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, notează profit.ro.

Proiectul de lege prevede acordarea unor sporuri pentru activități specifice, cum ar fi

• activitatea de control financiar preventiv, în procent de 10%
• cea a personalului implicat în echipele de implementare a proiectelor din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, în procent de 40%; se introduce posibilitatea ca și funcțiile de demnitate publică -ordonator de credite care vizează acordarea fondurilor externe să beneficieze de această majorare, așa cum beneficiază funcțiile de președinte și vicepreședinte a consiliilor județene și primar și viceprimar
• cea a personalului implicat în gestionarea fondurilor externe, în procent de 40%
  A fost eliminată posibilitatea acordării indemnizației de hrană prevăzută de actuala legislație privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Totodată, a fost eliminată acordarea unei indemnizații pentru titlul de doctor, acesta fiind luat în calcul la stabilirea coeficienților pentru personalul din învățământ, unde, prin natura funcțiilor,  este necesară deținerea titlului de doctor.

Citește și Schimbări importante în privința proceselor. Românii nu vor mai fi înștiințați personal în anumite dosare