Bomba cu ceas din decizia Înalţii Curţi de excludere a lui Mircea Negulescu din magistratură

„Admite recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Încheierii din 17 ianuarie 2018, pronunţată de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, în dosarul nr. 3/P/2017. Casează, în parte, încheierea atacată şi respinge excepţia inadmisibilităţii probei cu înregistrarea şi transcrierea convorbirii telefonice din data de 15 decembrie 2016, purtată de către procurorul Negulescu Mircea cu numita Vlad Elena Simona. Admite proba respectivă”, precizează judecătorii de la ÎCCJ în decizia luată.

După ce Secţia pentru procurori a CSM a respins ca probă celebrele înregistrări prezentate public, ÎCCJ a admis recursul Inspecţiei Judiciare şi a admis probele.

România TV a difuzat, în 14 februarie 2017, o înregistrare audio în care este redată o discuţie între două persoane, una dintre acestea fiind prezentată drept Mircea Negulescu, procuror din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti. În înregistrare, procurorul Mircea Negulescu vorbeşte la telefon cu soţia omului de afaceri Vlad Constantin, inculpat într-un dosar. Procurorul Mircea Negulescu îi dezvăluie soţiei lui Vlad Constantin date şi amănunte din dosare penale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Precedentul de la ÎCCJ este unul interesant, având în vedere pleiada de înregistrări care au invadat spaţiul public, culminând cu celebra înregistrare în care şefa DNA solicita „decaparea instituţională” pentru a se ajunge la prim-ministru. Contestate de unii, ignorate sau bagatelizate, astfel de înregistrări au potenţialul de a deveni probe în instanţă.

Alte articole

DNA a lansat o licitație de 2,73 de milioane de lei pentru echipamente capabile să acceseze telefoane și calculatoare

CSM sare în apărarea reputației lui Marius Voineag, după ce Cristian Ghinea l-a catalogat drept „gibon” și „borfaș imobiliar”: „Agresivitatea limbajului utilizat de domnul senator este centrat pe discreditarea persoanei și depășește cu mult libertatea de exprimare”