„Bonus” pentru Hayssam: Încă trei săptămâni de închisoare

Potrivit România TV, Biroul de executări penale al Tribunalului Municipiului Bucureşti a descoperit că sirianul a fost trecut în acte cu încă trei săptămâni de închisoare, deşi era încă în libertate.

Când a fost arestat preventiv în 2005, în dosarul de terorism, a fost trecută greşit în acte perioada în care Omar Hayssam s-a aflat în detenţie, eroarea fiind de trei săptămâni, perioadă în care sirianul era de fapt liber.

În consecinţă, biroul Executări Penale din TMB a depus la executarea pedepsei lui Hayssam. Instanţa a rămas în pronunţare, urmândă să anunţe în curând dacă teroristului îi va fi prelungit sejurul în sistemul penitenciar românesc.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Când a aflat pentru ce a fost adus din nou în faţa instanţei, Hayssam nu şi-a ascuns dezmăgirea. „Am venit că am crezut că vreţi să aflaţi mai multe de la mine, dar aşa nu am ce zice. Am crezut că vreţi să faceţi o cercetare corectă”, a spus sirianul.

Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul „Volvo” şi fraude în cauza „Foresta Nehoiu”.

Hayssam este judecat şi pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de fraţii acestuia, Mukhles şi Mahmoud, şi de omul de afaceri Mustafa Tartoussi.

În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, acuzaţi că i-ar fi înlesnit fuga din ţară, au fost achitaţi.

Condamnarea dispusă în cazul lui Hayssam a fost contopită cu cea de 20 de ani primită anterior pentru terorism, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare.

Sentinţa nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.

Hayssam este vizat şi într-un dosar de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.

El mai are două dosare deschise de DIICOT, unul pentru înşelăciune şi delapidare, iar al doilea, pentru spălare de bani, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.