Bosnia, ameninţată de o criză politică fără precedent în urma alegerilor generale

Oficiali şi-au exprimat temerile, fără să aştepte rezultatul scrutinului, denunţând ”turbulenţe serioase” şi o ”criză fără precedent”. Este vorba despre desemnarea preşedinţiei tripartite colegiale, dar şi a adunărilor parlamentare, într-o ţară cu instituţii atât de complexe încât unii le consideră disfuncţionale.

Acest scrutin pare o nouă lovitură aplicată instituţiilor create în urma Acordurilor de la Dayton, care au pus capăt războiului intercomunitar din 1992-1995 – soldat cu 100.000 de morţi -, ce au trasat, pe liniile identitate, o ţară împărţită în două entităţi larg autonome – Republica Bosnia (Srspka) şi o federaţie croato-musulmană, reunite printr-un stat central slab.

Potrivit unor rezultate oficiale provizorii, Milorad Dodik va face parte din preşedinţie, alături de bosniacul Sefik Dzaferovic (SDA, conservator) şi de social-democratul croat Zeljko Komsic.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preşedinţia este menită să reprezinte cele trei ”popoare constitutive” – bosniacii (musulmani, jumătate din populaţie, sârbii (ortodocşi, o treime) şi croaţii (catolici, 15%), potrivit news.ro.

Alte articole

Criza politică pune presiune pe economia României. Ratingul de țară poate fi retrogradat după căderea Guvernului Bolojan

România pierde un miliard de lei pe zi din cauza crizei politice! Economist: ”Cel puțin zece ani de politici economice complet neadaptate realității. Am consumat fără să fim productivi”

Milorad Dodik, care a sfidat în trecut instituţiile centrale, a anunţat că va acţiona ”numai în interesul sau în profitul Republicii Srspka”, pe care o conduce din 2006.

Prima sa acţiune, a spus el, va fi să ceară plecarea Înaltului Repezentant al comunităţii internaţionale, menit să garanteze pacea şi stabilitatea, şi a membrilor străini ai Curţii Constituţionale. El a anunţat că îşi va asigura ”o susţinere prin contacte diplomatice”, evocând astfel Rusia – unde s-a dus să îl primească Vladimir Putin în campanie, potrivit news.ro

El va ”obstrucţiona, însă preşedinţia are puteri limitate. Va putea să blocheze, dar nu să impună decizii”, precizează Florian Bieber, un specialist în Blacani de la Universitatea din Graz (Austria).

”El nu poate să fie un solist”, afirmă comentatorul politic de la Sarajevo Ranko Mavrak. ”În ce măsură va reuşi este altă problemă, cunoscându-i caracterul impulsiv, de om puţin înclinat către compromis”.

Serbia nu reprezintă singura forţă centrifugă în Bosnia. Înfrângerea candidatului dreptei naţionaliste (HDZ) Dragan Covic de către Zeljko Komsic nu afectează hotărârea celei mai importante formaţiuni croate de a cere o entitate proprie, separată de bosniaci, potrivit news.ro.

În federaţia lor, bosniacii şi croaţii se limitează, în general, să-şi aleagă candidatul comunităţii. Însă ei pot, legal, să-i desemneze pe cei doi pretendenţi. Acesta este lucrul pe care l-au făcut duminică numeroşi bosniaci, care reprezintă 70% din populaţia federaţiei – ei au votat cu Zeljko Komsic, heraldul unei ”Bosnii cetăţeneşti” care să depăşească clivajele identitare.

”Atunci când este vorba despre putere, politicienii bosniaci sunt mult mai dispuşi la compromis decât ai crede iniţial”, relevă Ranko Mavrak. El nu exclude ca cei care se lansează în anateme astăzi să se alieze mâine în vederea obţinerii unor locuri în Guvernul multicomunitar. Însă negocierile în vederea formării unui Guvern ar putea să dureze luni de zile.