Brânza de burduf a intrat în vizorul autorităților. Producătorii vor fi obligați să lase șiretlicurile și să folosească lapte de oaie

Brânza de burduf a intrat în vizorul autorităților, care vor să facă marea revoluție de pe piața lactatelor din România, prin Legea Lactatelor. Astfel, odată cu noua lege producătorii vor fi obligați să folosească lapte de oaie atunci când pregătesc brânza de burduf.

Citește și Laptele şi produsele lactate se vor regăsi obligatoriu pe rafturi separate de alte alimente în magazine. Se înființează Observatorul Laptelui. Parlamentul a adoptat legea

Brânza de burduf a intrat în vizorul autorităților

Președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru, spune că brânza de burduf este unul dintre cele mai falsificate produse de pe piața lactatelor, însă această ”înșelătorie” va fi anihilată odată cu punerea în aplicare a Legii Laptelui.

”Dacă ai pus conturul României, dacă ai pus drapelul, e Regulamentul 775 care prevede că originea lapte trebuie să fie din România. La normele pentru Legea Laptelui o să mai introducem niște definiții pentru produsele care se falsifică cel mai des. Spre exemplu brânza de burduf. Eu personal și mulți dintre membri ai APRIL, fabrici cu renume, am atras atenția că brânza de burduf trebuie să aibă lapte de oaie. Deci 100% lapte de oaie categoria întâi, 65% categoria a doua. Dar am văzut cu 20% urdă. Hai măcar să aibă lapte de oaie, că nimeni nu-ți garantează sută 100% oaie, pentru că am observat că și pe la stână mai este câte o vacă legată pe acolo și omul îl amestecă (laptele – n.r.)”, a spus Dorin Cojocaru.

Alte articole

Proiect de lege. Termenul de plată către profesioniști s-ar putea reduce la 10 zile pentru autoritățile publice

Frații Tate râd de autoritățile române: „În acest moment dacă mergem în spațiu ne alegem cu un caz de extratereștri”

Marea revoluție de pe piața laptelui

Președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) a explicat cum va funcționa Legea Laptelui, care a intrat în vigoare din 20 noiembrie, dar și ce schimbări va aduce aceasta pe piața produselor lactate din România.

”Legea Laptelui o împărțim în două ca să înțeleagă mai ușor toată lumea: pentru consumatori, importanță și impact. Zona aceasta de alimentație publică, restaurante, pizzerii, patiserii, cofetării, nu erau acoperite de Regulamentul European 1169 care se referă strict la etichetarea produselor alimentare. În urma studiilor făcute și a controalelor din 2018, peste 90-95 % dintre patiserii aveau substituire de produs care este fals, conform Regulamentului 864.

Și atunci ne-am gândit cu toții să creăm o bază o bază juridică, un instrumentar pentru Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) care să poată să verifice dacă HoReCa, pizzerii sau patiseriile informează corect consumatorul, adică dacă există transparență, dacă acel și ștundel cu brânză conține într-adevăr brânză și nu e cheese analogue (înlocuitor de brânză n.r), dacă pizza e cu mozzarella și nu e cu înlocuitor, și tot așa. Acești înlocuitori sunt pe bază de lapte, dar când spun pe bază de lapte, înseamnă că au undeva la 30%  și restul grăsimi vegetale și alte tipuri de ingrediente. De ce se folosesc acești înlocuitori? Pentru că până acum câteva luni grăsimile vegetale era mult mai ieftine decât laptele integral”, a explicat Dorin Cojocaru.

Citește și Păcăleala grosolană de la raftul Mega Image: Două mărci, acelaşi lapte Napolact, acelaşi producător, preţuri diferite