Brâul Maicii Domnului ajunge în Bucureşti cu ocazia prăznuirii hramului de iarnă al Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou, sărbătorit de Sfântul Nicolae, potrivit Agerpres.

„Surpriză duhovnicească deosebită pentru credincioşii din Bucureşti şi pentru pelerinii din întreaga ţară! Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, Cinstitul Brâu al Maicii Domnului, de la mănăstirea Kato Xenia, Episcopia de Volos din Grecia, va fi adus în pelerinaj la biserica Sfântul Gheorghe-Nou din Bucureşti, în perioada 4-7 Decembrie 2022!„, potrivit unui comunicat de pe pagina de Facebook a Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou.

Alte Articole

Două mașini de Poliție sunt implicate într-un accident rutier. ...

Alertă în România! Boala care se răspândește extrem de ...

Marcel Ciolacu, anunţul momentului pentru pensionari. Când ...

Brâul Maicii Domnului va fi adus în pelerinaj, în perioada 4-7 decembrie, la biserica Sfântul Gheorghe-Nou

Primirea sfântului odor va avea loc duminică, 4 decembrie, la ora 9,00, acesta urmând a biserică alături de mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae, până pe data de 7 decembrie, ora 22,00, potrivit Agerpres.

Potrivit tradiţiei Bisericii Ortodoxe, cinstitul Brâu al Maicii Domnului a fost ţesut din fire de cămilă de însăşi Fecioara Maria, informează Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.

Conform Sinaxarului zilei de 31 august, cinstitul Brâu a fost mutat din Ierusalim în cetatea Constantinopolului în timpul anilor de domnie ai împăratului Arcadie (395-408), fiul lui Teodosie cel Mare. Cu gândul de a proteja capitala imperiului şi pe locuitorii acesteia, împăratul l-a aşezat într-un sipet pe care l-a numit „racla sfântă”. De atunci, racla n-a mai fost deschisă decât pe vremea împăratului bizantin Leon cel Înţelept (886-912), cu scopul de a o vindeca pe împărăteasa Zoe, care era chinuită de un duh necurat.

În semn de recunoştinţă, împărăteasa Zoe a brodat Brâul cu fir de aur. În a doua jumătate a sec. al XII-lea, Brâul a fost împărţit în fragmente, care au fost dăruite mai multor biserici.

În veacul al XII-lea, sub împăratul Manuil I Comnenul (1143-1180) s-a stabilit oficial sărbătoarea punerii în raclă a cinstitului Brâu al Maicii Domnului pe 31 august. În vechime, Sfântul Brâu se sărbătorea odată cu Așezarea Veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne, pe 2 iulie.

După cucerirea Constantinopolului de către cruciați, în timpul celei de-a patra cruciade, în 1204, unele bucăți au fost furate de cetele de barbari și mutate în Apus. Din fericire, nu s-au pierdut toate. În urma cruciadei, două bucăţi din Cinstitul Brâu a ajuns în Franţa şi astăzi se păstrează în biserica Le Puy-Notre-Dame.

Minuni săvârşite de Sfântul Brâu

De-a lungul vremii, Cinstitul Brâu și-a căpătat renumele pentru nenumărate vindecări ale oamenilor grav bolnavi, în special de cancer. A ajutat multe femei să devină mame, după ce au purtat în jurul taliei panglici cu care s-a atins racla în care se păstreaza Brâul Maicii Domnului. Și azi, pelerinii care ajung la Mânăstirea Vatoped primesc din partea călugarilor câte o panglică atinsă de racla sfântă.

De asemenea, se spune că brâul a ajutat la încetarea mai multor epidemii: în 1813, Brâul Maicii Domnului de la Vatoped a fost adus în Ţara Românească pentru îndepărtarea ciumei,  în 1871 sultanul turc sub a cărui protecţie se găsea Muntele Athos după căderea Constantinopolului, a dus Brâul în ţara sa pentru îndepărtarea holerei;, iar în 1894 acesta a fost dus la Kios, pentru a înlătura epidemia care lovise plantaţiile de lămâi şi portocali.