”Mâine voi avea plăcerea să o primesc pe premierul britanic (Theresa May) şi ea ştie că Comisia Europeană nu este dispusă să redeschidă chestiunea” clauzei de salvgardare pentru frontiera irlandeză inclusă în acordul de retragere a Regatului Unit din UE, a punctat miercuri preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, după o întâlnire cu premierului irlandez Leo Varadkar, transmite agenţia EFE. Acesta din urmă s-a declarat totuşi ”încrezător că o soluţie poate fi găsită”, dar a admis că ţara sa se pregăteşte şi pentru scenariul unui ”no-deal”, adică o ieşire a Regatului Unit din UE la 29 martie fără niciun acord.

După ce guvernul condus de Theresa May a activat pe 29 martie 2017 articolul 50 din Tratatul UE ce declanşează procesul ieşirii unei ţări din blocul comunitar, Londra şi Bruxellesul s-au angajat în negocieri dificile privind condiţiile retragerii Regatului Unit din UE şi cadrul relaţiilor lor post-Brexit.

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

Primul mesaj al prințului William de la diagnosticarea prințesei ...

Război în Orientul Mijlociu: Hezbollah a lansat rachete şi ...

Negociatorii celor două părţi au convenit la finele anului trecut un acord şi o declaraţie politică privind Brexitul, care au fost însă respinse pe 15 ianuarie de parlamentul de la Londra în special din cauza clauzei de ”backstop” (plasă de siguranţă) în virtutea căreia Regatul Unit s-a angajat să rămână în uniunea vamală europeană şi Irlanda de Nord să rămână aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene până când s-ar ajunge la o înţelegere mai bună care să evite reapariţia unei ”frontiere dure” între Irlanda şi Irlanda de Nord.

Conform documentului convenit între Londra şi Bruxelles, această clauză poate fi anulată numai prin acordul părţilor, ceea ce înseamnă că Regatul Unit nu ar putea ieşi din blocul comunitar fără acordul Uniunii Europene.

În urma supunerii la vot a unei serii de amendamente, Theresa May a primit pe 29 ianuarie din partea deputaţilor un mandat de a negocia din nou cu Bruxelles-ul pentru a elimina această clauză controversată sau măcar pentru a o înlocui cu un mecanism mai puţin constrângător. Dacă blocul comunitar va accepta, acordul revizuit va fi supus unui nou vot în Camera Comunelor la o dată ce urmează a fi stabilită.

În centrul strategiei de negociere a premierului britanic se află acum aşa-numitul ”compromis Malthouse”, după numele unuia dintre parlamentarii britanici care l-au propus, Kit Malthouse. Acest compromis a fost de fapt prezentat înaintea votului din 29 ianuarie (ar fi fost evocat chiar din luna decembrie) şi a ajutat-o pe premierul May să obţină respingerea acelor amendamente prin care deputaţii adversari ai ieşirii din UE doreau să transfere către parlament controlul asupra procesului Brexitului.

În esenţă, ”compromisul Malthouse”, explică agenţia Reuters, le promite susţinătorilor Brexitului că mecanismul de ”backstop” privind frontiera nord-irlandeză va fi înlocuit cu aranjamente alternative, iar conservatorilor pro-europeni le promite găsirea unor mecanisme de protecţie împotriva riscului unor perturbări dacă Bruxelles-ul nu acceptă reviziuirea acordului şi se ajunge la un ”no deal”.

Planul Malthouse poate fi împărţit în două părţi, respectiv un set modificat de obiective de negociere şi o opţiune de retragere dacă eşuează demersul revizuirii acordului cu UE.

Este astfel susţinut un acord de retragere din UE alternativ, care este conceput pe structura celui deja convenit, dar cuprinde un alt fel de ”backstop” pentru frontiera nord-irlandeză. Noul ”backstop” s-ar construi în jurul unui acord de liber schimb cu taxe vamale zero, spre deosebire de acordul respins de parlamentul britanic ce se bazează pe o uniune vamală comună. Noul mecanism de ”backstop” propus în acest plan are de asemenea în vedere soluţii tehnice prin care controlul mărfurilor să se facă departe de graniţă. Mai este propusă şi extinderea perioadei de tranziţie post-Brexit cu un an, adică până în decembrie 2021, pentru a se acorda mai mult timp negocierii relaţiei viitoare, o extindere a acestei perioade fiind propusă în acelaşi plan şi în cazul unui eşec al tratativelor cu Bruxelles-ul, printr-un acord tranzitoriu de bază, iar pe durata aplicării acestuia cele două părţi să poată continua negocierile.

Theresa May nu s-a arătat deplin favorabilă acestui plan, însă acesta este una dintre cele trei opţiuni pe care ea le are în acest moment, celelalte două fiind posibilitatea ca Regatul Unit să poată decide în mod unilateral ieşirea din mecanismul de ”backstop” sau stabilirea unei limite în timp pentru aplicarea acestui mecanism, toate opţiunile fiind însă condiţionate de acceptul Bruxelles-ului, care până în acest moment a refuzat orice revizuire a acordului.

”Aşa-numitele aranjamente alternative nu vor putea niciodată să înlocuiască salvgardarea. Avem nevoie de (clauza de) salvgardare” pentru frontiera nord-irlandeză, a insistat Juncker în declaraţia dată miercuri. Totuşi, el a menţionat că, în pofida impasului, nu mizează pe ideea unui Brexit fără acord şi nu consideră acest scenariu ca fiind ”cel mai probabil”.

Întrebat despre declaraţiile date mai devreme de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care a spus că susţinătorii Brexitului merită ”un loc special în iad”, Juncker a răspuns că el este ”mai puţin catolic” decât bunul său prieten Donald Tusk. ”Cred în divinitate şi niciodată nu am văzut iadul, cu excepţia timpului în care am muncit aici (în executivul comunitar). Acesta este iadul”, a glumit Juncker, după ce afirmaţia lui Tusk a provocat în Regatul Unit reacţii în care acesta din urmă este acuzat de aroganţă şi dispreţ.

”Cred că este o întrebare pentru Donald Tusk dacă el consideră că este de ajutor folosirea unui asemenea limbaj”, a declarat purtătorul de cuvânt al premierului britanic, insistând încă o dată că este nevoie de eforturi pentru evitarea unui ”no deal”, iar pentru aceasta trebuie ca UE să accepte revizuirea clauzei de ”backstop”.

Theresa May a promis că va reveni în faţa parlamentului pe 13 februarie pentru a prezenta paşii pe care intenţionează să-i întreprindă dacă până la acea dată nu obţine la Bruxelles modificările cerute, o opţiune pe care a evocat-o fiind să ceară Camerei Comunelor în ziua următoare un vot pentru un Brexit fără acord.