Proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, criticat recent de premierul Ilie Bolojan, este văzut de experții Comisia Europeană drept unul dintre cele mai avansate proiecte SMR din Europa și un obiectiv cu valoare strategică majoră, potrivit Antena 3 CNN.
În același timp, oficialii europeni atrag atenția că există diferențe importante între normele de securitate nucleară aplicate în Europa și cele din Statele Unite și solicită evaluări suplimentare înainte de continuarea proiectului.
Documentul Ministerului Afacerilor Externe a fost redactat după o reuniune desfășurată la Luxemburg, pe 7 mai, între reprezentanți români și experți europeni, iar ulterior a ajuns la mai mulți oficiali ai statului, inclusiv la premier, Ministerul de Externe și conducerea Nuclearelectrica. La scurt timp după transmiterea raportului, Ilie Bolojan a criticat public proiectul, reacțiile venind imediat din partea liderilor PSD și a foștilor miniștri ai Energiei.
Conform documentului, la reuniunea desfășurată la Luxemburg au participat reprezentanți ai ROPower, Nuclearelectrica și ai Ministerului Energiei, alături de oficiali ai Comisiei Europene, inclusiv din structurile DG ENER și Euratom Supply Agency.
Discuțiile s-au concentrat pe evoluția proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești și pe pregătirea notificării oficiale prevăzute de Articolul 41 din Tratatul Euratom, procedură obligatorie prin care statele membre informează Comisia Europeană despre investițiile din domeniul nuclear.
Concluzia raportului redactat de partea română este „discuţiile au confirmat interesul major al Comisiei pentru evoluţia proiectului, considerat unul dintre cele mai avansate proiecte SMR din Europa şi, posibil, primul de acest tip care va intra efectiv în procedura formală de evaluare prevăzută de Tratatul Euratom”.
Reprezentanții României au prezentat și detaliile tehnice ale proiectului SMR de la Doicești, care prevede instalarea a șase module NuScale Power, fiecare având o capacitate de 77 MWe, pentru o putere totală de 462 MWe.
Noua centrală ar urma să fie construită pe terenul fostei termocentrale pe cărbune din Doicești. Potrivit estimărilor transmise oficialilor europeni, proiectul ar putea genera aproximativ 200 de locuri de muncă permanente, peste 1.500 în etapa de construcție și alte câteva mii în industria de producție și manufactură.
Autoritățile române susțin, de asemenea, că centrala ar contribui la reducerea emisiilor de carbon cu aproximativ 2,4 milioane de tone anual.
Experții Comisiei Europene au ridicat mai multe semne de întrebare legate de diferențele dintre standardele europene și cele americane de securitate nucleară aplicabile proiectului de la Doicești.
Potrivit documentului, oficialii europeni au cerut o analiză detaliată a diferențelor dintre procedurile folosite de autoritatea nucleară din SUA, NRC, și normele europene în domeniu. Reprezentanții României au precizat că evaluarea este deja în curs și implică atât Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, cât și NRC.
De asemenea, Comisia Europeană a insistat asupra unei implicări mai mari a industriei europene în lanțul de aprovizionare, subliniind că proiectele bazate pe tehnologii din afara UE trebuie să aducă beneficii clare pentru dezvoltarea capacităților industriale europene în sectorul nuclear.
Autoritățile europene au stabilit etapele procedurale obligatorii ce trebuie parcurse înainte de avizarea proiectului, punând un accent deosebit pe gestionarea deșeurilor și a evacuărilor radioactive, garanțiile nucleare și acordurile de aprovizionare prin Agenția Euratom.
În acest context, Comisia Europeană a recomandat ca documentația oficială să fie înaintată doar în momentul în care proiectul atinge un grad ridicat de evoluție, asigurându-se astfel un parcurs fluid și evitarea blocajelor cauzate de eventuale cereri de clarificare succesive.
Rezultatele discuțiilor de la Luxemburg indică faptul că obiectivele reuniunii au fost îndeplinite cu succes, delegația ROPower fiind apreciată pentru modul profesionist și riguros în care a structurat prezentarea tehnică și procedurală.
Mai mult, raportul subliniază deschiderea oficialilor europeni de a menține un dialog constant cu reprezentanții români, aceștia propunând organizarea unor viitoare sesiuni de lucru dedicate securității nucleare și etapelor administrative necesare finalizării proiectului.