Bucureștenii în pericol în cazul unui cutremur: „Realmente cade oraşul pe noi”

Bucureștiul este în pericol în cazul producerii unui cutremur mai puternic. ”Realmente cade oraşul pe noi” Declaraţia a fost făcută în cadrul unei dezbateri la sediul GDS despre referendumul cu tema „Bucureştenii decid: 7 oraşe sau unul singur? Prima dezbatere cu argumentele pe masă”, unde a participat şi primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan.

„Au fost bani alocaţi în domeniul eficienţei energetice, avem câteva sute de milioane de euro cheltuite în oraş pe eficienţă energetică, însă pe consolidare mai puţin. Dacă ne uităm şi la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani la nivel de Primărie a municipiului Bucureşti, putem observa că doar 30 de imobile au fost consolidate din fonduri publice, sigur, cu recuperarea banilor de la cetăţeni”, a declarat Răzvan Munteanu, Directorul executiv al Administraţiei pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) din Capitală, citat de news.ro.

Acesta a adăugat că domeniul consolidărilor clădirilor cu ric seismic a fost unul „extrem de subfinanţat”, deşi Bucureşti este un oraş cu risc seismic ridicat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Deşi Banca Mondială spune că peste 20.000 de clădiri sunt vulnerabile riscului seismic, avem date colectate doar pentru 2000 dintre ele şi acestea într-un mod eterogen, pompieristic, primul venit, primul servit. Este clar că este nevoie de o abordare integrată, de o coordonare. Din 2022, am început să devenim eligibili în programele naţionale, dar nevoile sunt atât de mari la nivel de oraş, astfel încât trebuie să avem o coordonare şi o abordare integrată şi în acest domeniu al consolidării, pentru că realmente cade oraşul pe noi. Trebuie să conştientizăm cu toţii acest lucru”, a afirmat Munteanu.

Alte articole

Nicuşor Dan a promulgat „Legea motocicliştilor”. Motocicletele şi mopedele vor putea circula pe benzile de autobuz

Cutremur în județul Buzău. Este al șaselea de la începutul lunii

Directorul executiv al AMCCRS mai spune că atunci când se vorbeşte despre fonduri europene, se discută „la modul general”.

„Concret, consolidarea nu a fost finanţată prin programe operaţionale regionale. A fost prima oportunitate în anul 2022, când la nivel naţional s-au alocat 300 de milioane de euro, Primăria municipiului Bucureşti, prin administraţia de consolidări, contractând 60 de milioane de euro. Acesta este un domeniu subfinanţat”, a mai spus Răzvan Munteanu.