Bucureştenii riscă să rămână fără CĂLDURĂ la iarnă. Avertismentul RADET

„Lucrurile sunt extreme de grave. Sistemul centralizat de alimentare cu apă caldă al Bucureştiului este supradimensionat şi îmbătrânit, cu randamente tehnice extreme de scăzute. Sistemul a fost conceput la finalul anilor ’50, când se punea problema industrializării masive a Bucureştiului, motiv pentru care au apărut marile CET-uri din Bucureşti. (…) După 1990 marea industrie a dispărut, iar puterile instalate în centralele termice sunt supradimensionate faţă de necesarul Bucureştiului. Dacă în 1990, în sistemul RADET intrau în jur de 10 milioane Gcal, în 2014 cantitatea intrată era de aproximativ 35% din ceea ce sistemul avea ca intrare în ’90”, a declarat Gabriel Dumitraşcu, președintele Consiliului de Administrație al RADET, potrivit Mediafax.

Specialiştii spun că necesarul ar fi de 1.900 Gcal/h, precizează Dumitraşcu.

De asemenea, mai mult de 80% din reţelele administrate de RADET sunt vechi de peste 30 de ani, atrage atenţia reprezentantul regiei. Dumitraşcu spune că este nevoie de un sistem de termoficare care să răspundă cel puţin necesităţilor unei generaţii şi să „terminăm cu cârpelile”.

„Încercăm să facem performanţă într-o competiţie cu o Dacie dinainte de Revoluţie. Nu ai niciodată cum să câştigi o competiţie”, afirmă Dumitraşcu.

Alte articole

Avarie în Capitală. Furnizarea căldurii și apei calde, afectată în mai multe sectoare. LISTA blocurilor afectate

Se anunţă facturi uriaşe la întreţinere în Bucureşti, 1.000 de lei pe lună încă din luna noiembrie

El subliniază că la iarnă Bucureştiul riscă o criză în ceea ce priveşte furnizarea agentului termic pentru 1,5 milioane de locuitori.

„Există riscul să rămânem fără căldură. Reţeaua este atât de îmbătrânită, că se pot produce incidente oriunde. Pot fi mai multe zone afectate. Excludem însă o indisponibilizare totală a populaţiei. Zonele cele mai expuse din Capitală sunt Colentina şi Fundeni”, a spus Dumitraşcu.

Din cauza fondurilor insuficiente, aprobate/alocate din bugetul local de către Primăria Bucureşti în ultimii patru ani, execuţia lucrărilor de investiţii a fost sistată începând cu finalul anului 2012. Astfel, RADET a primit anul trecut 4,3 milioane lei pentru investiţii, faţă de 11,9 milioane lei în anul 2013 şi comparativ cu 125,9 milioane lei alocate pentru investiţii în 2009.

Preşedintele CA al RADET a citat studii potrivit cărora necesarul de cost pentru reabilitarea sistemului de transport ar fi de 360 milioane euro şi de alte 850 milioane euro pentru redimensionarea şi retehnologizarea CET-urilor.

Începând cu anul 2014, Electrocentrale Bucureşti a instituit popriri în cuantum de 100% pe toate conturile RADET Bucureşti, astfel că toţi banii pe care RADET îi încasează se duc la creditor.

Potrivit şefului CA al RADET, cea mai mare problemă a regiei sunt datoriile acumulate. RADET a încheiat anul 2014 cu datorii de 3,83 miliarde lei, din care cea mai mare parte (3,6 miliarde lei) sunt către Elcen. La sfârşitul anului 2013, datoriile RADET se ridicau la 3,51 miliarde lei. Regia a înregistrat anul trecut pierderi de 320,1 milioane lei, faţă de un rezultat negativ de 289,4 milioane lei în 2013.

„Blocajul financiar în care se află regia afectează derularea normală a activităţii, generând disfuncţionalităţi majore în asigurarea continuităţii, calităţii serviciului prestat clienţilor şi în siguranţa în exploatarea continuă a instalaţiilor. În acest context, regia se află în posibilitatea achitării debitelor”, se arată în planul de administrare al RADET.