Bucureştiul şi copacii care cad la fiecare furtună: Cum reconstruim un oraş mai sigur şi mai verde

Bucureştiul are nevoie de un program coerent de management al arborilor, cu reguli simple: inventariere, întreținere periodică, plantări corecte și înlocuire etapizată a exemplarelor cu risc.

De ce cad copacii în București?

Fond îmbătrânit și neîngrijit. O bună parte din aliniamentele istorice (tei, castani, platani) au depășit vârstele la care arborii urbani rămân stabili fără intervenții. Lemnul devine casant, cavitățile interne se multiplică, iar coroanele devin dezechilibrate. Fără tăieri de formare la timp, centrul de greutate se mută, iar o furtună face restul.

Toaletări inexistente. În ultimii 5 ani, Primăria Capitalei a blocat avizele de toaletare. multe lucrări de întreținere au fost blocate birocratic sau executate prost.

Alte articole

EXCLUSIV VIDEO Piedone intervine personal după ce un copac din sectorul 5 a căzut peste o casă: „Nicuşor va achita nota de plată pe 9 iunie”

Restricții de trafic pe mai multe drumuri din cauza ninsorilor și a vântului. Zeci de copaci doborâți în Capitală. Căderi de pietre pe Valea Oltului

Plantări haotice. Specii nepotrivite pentru stradă (sensibile la sare, secetă, compactare), gropi mici, sol sărac, fără irigare de stabilizare în primii 2–3 ani. Rezultatul: mortalitate ridicată și arbori care nu ajung niciodată la coronament util. Între șiruri de parcări, balcoane joase și cabluri aeriene, mulți puieți cresc strâmb sau se opresc din dezvoltare.

Fragmentare administrativă. PMB, sectoare, companii de utilități, constructori. Fără inventar unic al arborilor, fără ciclu de întreținere sincronizat, fără protocol clar de intervenție înaintea sezonului de furtuni.

Ce ar însemna un program serios de management al arborilor

În alte țări, copacii sunt tratați ca o resursă importantă pentru orașe. Ce se poate face concret și în București?

1) Inventar unic, public. Fiecare arbore numerotat, cu specie, vârstă estimată, stare fitosanitară, istoric de lucrări, risc la furtună. Actualizare anuală, hartă GIS deschisă cetățenilor.

2) Întreținere pe cicluri clare.

• arbori maturi: inspecție anuală și lucrări la 3–5 ani (înlăturare lemn mort, reducții direcționate, cabluri de susținere acolo unde e cazul);
• arbori tineri (0–5 ani): tăieri de formare ușoare, udare programată în primele două veri, mulcire, reîndreptare tutori.

3) „Right tree, right place”. Specii de arbori potrivite pentru orașe ca Bucureștiul, tolerante la secetă, căldură, poluare și săruri de deszăpezire: platan, ulm, frasin, stejar. Evităm duzii, corcodușii de stradă sau plopii.

4) Replantare 1:2. Fiecare defrișare aprobată pentru siguranță să fie urmată de minimum doi puieți noi, plantați corect și îngrijiți 3 ani. Doar așa acoperirea de coronament crește în timp.

Exemple care creează speranță

În București, cele mai multe administrații ignoră complet managementul copacilor. Plantările sunt ca și inexistente, iar acolo unde sunt se plantează mai degrabă arbori decorativi precum catalpa sau arțar japonez decât copaci potriviți pentru zonele urbane. Există și excepții. Sectorul 3, de exemplu, a întinerit constant fondul de arbori, cu peste 10.000 de plantări anual, cu specii rezistente la condițiile din București precum platan, mesteacăn, plop canadian sau metaseqoia. E un pas corect în logica reînnoirii treptate și a creșterii acoperirii de coronament la nivel de bulevard. Impactul real depinde însă de întreținere: udare în primele veri, tăieri de formare, refacerea rapidă a pierderilor după furtuni.

Bucureștiul are nevoie de arbori tineri bine plantați și de arbori maturi bine îngrijiți. Furtunile doar scot la suprafață ce nu s-a făcut la timp: inventar, întreținere, specie potrivită în locul potrivit, sol bun, irigare, replantare consecventă. Există deja zone care demonstrează că se poate accelera reînnoirea fondului arboricol; următorul pas este să transformăm insulele de bună practică într-o regulă la scara întregului oraș.