Bucureștiul și Kievul se înfrățesc, în plin război dintre Rusia și Ucraina. Ce prevede acordul dintre cele două capitale și ce alte localități mai sunt înfrățite

Demersurile pentru înfrățire au început în luna martie a anului 2022, moment în care Consiliul General a adoptat Hotărârea nr.148, prin care a inițiat procedurile oficiale. Conform referatului de aprobare al Primăriei Municipiului București, „Înfrățirea urmărește consolidarea relațiilor bilaterale și dezvoltarea cooperării prin schimburi de informații și experiență în domeniile prevăzute în Acord”.

Ce înseamnă înfrățirea dintre București și Kiev

Acordul, care urmează să fie semnat de primarul general Ciprian Ciucu și primarul Kievului, Vitaliy Klitschko, stabilește mai multe direcții de colaborare.

În domeniul cultural și educațional, articolul 2 prevede:

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Părțile vor încuraja cooperarea în domeniile culturii, educației, artei și științei, prin efectuarea de schimburi de experiență și de bune practici între delegațiile oamenilor de cultură și prin organizarea de expoziții, festivaluri, ateliere și conferințe.”

Alte articole

Atacuri în cascadă asupra Ucrainei, situaţie de black out la Kiev

Cum va fi vremea de Crăciun în București. AccuWeather anunță dacă vom avea parte de zăpadă în Capitală

Cooperarea are la bază și infrastructura, investițiile, sportul, turismul, tineretul, asistența socială, protecția mediului și tehnologiile emergente.

Un capitol distinct privește administrarea orașelor. Articolul 6 menționează schimburi de experiență în „urbanism, apă-canal, salubrizare, iluminat stradal, asistență socială, transport public, circulație rutieră și alte lucrări de infrastructură locală”.

Acordul include și posibilitatea acordării de sprijin în situații de criză. Articolul 7 stabilește:

„Părțile vor depune eforturi pentru a-și oferi sprijin reciproc în situații de criză prin furnizarea de asistență umanitară, politică și economică.”

Sunt calculate mai multe proiecte comune care aduc și posibilitatea accesării de fonduri europene. Înțelegerea urmărește inclusiv dezvoltarea relațiilor economice și comerciale. Potrivit articolului 5:

„De asemenea, vor colabora pentru promovarea unor proiecte comune de dezvoltare economică și socială, finanțate din fonduri proprii sau care ar putea beneficia de finanțarea Uniunii Europene.”

Tot în documente mai sunt precizate aspecte importante, precum: „Părțile vor suporta în mod independent cheltuielile apărute în cursul implementării prezentului Acord de înfrățire”, în limitele legislației naționale.

Ce spune legea despre înfrățirea localităților

Înfrățirea este permisă de Codul administrativ, prin articolul 89 alineatul (14) din OUG nr. 57/2019, care prevede:

„Autoritățile administrației publice locale din România pot încheia acorduri de înfrățire/cooperare cu autoritățile administrației publice locale din alte state, prioritar cu autoritățile administrației publice locale din statele în care se află comunități de români”.

Prevederea legală face referire la cooperarea prin programe culturale, sportive, de tineret și educaționale, stagii de pregătire profesională și alte acțiuni care contribuie la dezvoltarea relațiilor de prietenie.

Acordul București–Kiev a primit avizul Ministerului Afacerilor Externe la 4 august 2026 și pe cel al Ministerului Dezvoltării la 3 august 2026.

Conform articolului 10, acordul aduce efecte generale de la data semnării de ambele părți. Documentul va fi semnat pe perioadă nedeterminată și va putea fi denunțat prin intermediul unei notificări scrise, cu efect după trei luni.

Mai multe localități din România s-au înfrățit în ultimii ani

Bucureștiul și Kievul nu sunt primele localități din cele două țări care stabilesc o asemenea relație. Există deja acorduri de înfrățire, în special între localități din nordul României și regiunea Cernăuți.

Printre exemplele documentate se numără:

• Sinaia – Iliciovsk (Ciornomorsk), 2000;
•  Suceava – Cernăuți, 2003;
•  Sucevița – Voloca, 2006;
• Flămânzi – Hliboca, 2008;
• Tăuții-Măgherăuș – Hust, 2009;
• Balcăuți – Oprișeni, 2009;
•  Mihăileni – Volcineții Vechi, 2009;
•  Văculești – Stănești, 2009;
• Remeți – Visc, 2009;
•  Sulița – Noua Suliță, 2009;
• Timișoara – Cernăuți, 2009;
•  Vișoara – Târnăuca, 2009
• Darabani – Herța, 2011;
•  Durnești – Horbova, 2011;
• Botiz – Grușevo, 2012;
•  Constanța – Ialta, 2012;
• Iași – Cernăuți, 2012;
• Medieșu Aurit – Apșa de Jos, 2012;
•  Negrești-Oaș – Slatina, 2012;
• Supur – Topcino, 2012;
•  Tarna Mare – Hija, 2012;
• Cajvana – Ciudei, 2018;
•  Dumbrăveni (Suceava) – Ciudei, 2018;
• Suceava – Mahala, 2020;
•  Suceava – Ostrița, 2024;

În cazul Cluj-Napoca – Cernăuți (2024) este un acord de cooperare și nu este inclus între înfrățirile confirmate. Suceava – Ostrița (2024) are hotărâre de aprobare a înfrățirii, iar semnarea nu a fost verificată separat.

Mai mult, Uniunea Ucrainenilor din România a anunțat facilitarea a 12 noi acorduri de colaborare între administrații locale din cele două țări, inclusiv Micula–Novodnistrovsk, Tarna Mare–Vikno, Terebești–Kamiana, Santău–Nepolokivți, Medieșu Aurit–Verenceanca, Apa–Koneatîn, Mașloc–Toporivți, Vatra Moldoviței–Ostrița, Ruscova–Koneatîn și Bârna–Horinciovo. Acestea sunt prezentate ca acorduri de colaborare, nu toate fiind confirmate explicit ca înfrățiri.