BUGET 2017: Bugetul Ministerului Transporturilor este de 13,76 miliarde de lei, în creştere cu 60,33%

„Prioritățile strategice în domeniul infrastructurilor și serviciilor de transport, pentru perioada 2017—2020, vizează: coeziunea teritorială, asigurând interconectarea teritoriului național la rutele internaționale, precum și interconectivitatea regională, asigurând infrastructura de bază necesarului economiilor moderne de transport, eficiență, prin eliminarea blocajelor și întârzierilor cu impact asupra mediului economic și social; durabilitatea, prin promovarea și introducerea mijloacelor inteligente de transport puțin poluante, contribuind, astfel, la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. În acest context, și ca răspuns la angajamentele asumate prin documentele programatice naționale, obiectivul general al Strategiei MT îl reprezintă asigurarea infrastructurii și serviciilor, ca suport al activității economice și sociale pentru îmbunătățirea calității vieții”, se precizează în proiectul de buget al Ministerului Transporturilor aferent lui 2017, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Pentru anul în curs, MT are previzionate cheltuieli cu bunuri și servicii în valoare de 11,742 milioane lei, în creștere cu 29,25% față de 2016, când acestea s-au situat la 9,085 milioane de lei.

Cheltuielile de personal ale instituției vor fi în 2017 mai mari cu 49,06% comparativ cu cele de anul trecut și vor atinge cifra de 33,700 milioane de lei. De altfel, estimările pe anii următori indică majorări ale cheltuielilor de personal, astfel: 34,543 milioane de lei în 2018, 35,337 milioane de lei în 2019 și 36,114 milioane de lei în 2020.

La capitolul cheltuieli de capital, suma cuprinsă în proiectul de buget pe 2017 este în scădere cu 95,07%, la 5,581 milioane de lei, față de 113,176 milioane de lei, în 2016.

Alte articole

Latura întunecată a horoscopului: Ce defecte ascund bărbații în funcție de zodie și cât de greu este să trăiești cu ele

Boți, tiriboți și sprâncenoboți s-au activat pentru salvarea lui Bolojan. Armata digitală în favoarea premierului demis acționează ca la ordin, iar ținta a devenit Nicușor Dan

Ministerul Transporturilor are consemnate rambursări de credite în valoare de 163,624 milioane de lei, în scădere cu 9,54% față de 2016.

Proiectele prioritare ale MT pentru anul 2017 și perspectiva 2018-2020 pentru infrastructura rutieră sunt: continuarea lucrărilor la autostrada Constanța — Nădlac (Coridor IV), finalizarea autostrăzii Lugoj — Deva, finalizarea lucrărilor la autostrada Transilvania, autostrada Sibiu — Pitești, finalizarea autostrăzii Sebeș — Turda, realizarea coridoarelor de legătură cu autostrăzile, prin intermediul drumurilor europene și drumurilor expres, continuarea programului de construcție a variantelor de ocolire, precum Suceava, Târgu Mureș, Bacău, Carei, Târgu Jiu, Caracal, Comarnic, Bușteni, Câmpina, Mihăilești, Săcuieni, reabilitarea de poduri și pasaje și modernizarea Transfăgărașanului și Transalpinei.

La capitolul infrastructură feroviară, printre proiectele prioritare se numără modernizarea/reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră — Curtici — Arad — Simeria — Coșlariu — Sighișoara, modernizarea stațiilor de cale ferată, construirea de linii noi de cale ferată și dublarea celor existente (construirea liniei noi de cale ferată Vâlcele — Râmnicu Vâlcea, electrificarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca — Episcopia Bihor), modernizarea instalațiilor pentru creșterea siguranței circulației — implementarea
Sistemului Feroviar European de Management al Traficului (ERTMS), lucrări de reabilitare pentru poduri, podețe și tuneluri, reînnoirea și modernizarea materialului rulant, dezvoltarea transportului de tip RO-LA și a platformelor de transport intermodal.

La metrou este prevăzută finalizarea lucrărilor la tronsonul Parc Bazilescu — Lac Străulești și continuarea lucrărilor la Drumul Taberei — Universitate — Pantelimon, tronsonul 1 Mai — Aeroport Otopeni, achiziția de material rulant pentru înnoirea parcului existent și dotarea noilor magistrale de metrou cu trenuri.

În sectorul aerian, este menționată continuarea implementării programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor cuprinse în rețeaua centrală de transport europeană (TEN-T), respectiv: Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București — finalizarea lucrărilor de reparații curente la pista de decolare aterizare nr. 2, Aeroportul Internațional București — Băneasa — finalizarea lucrărilor de reabilitare și refuncționalizare zonă interioară CORP A, B și Rotondă, Aeroportul Internațional Traian Vuia — Timișoara — demararea lucrărilor de extindere terminal sosiri pasageri, sprijinirea programelor de dezvoltare și modernizare a infrastructurii aeroportuare la aeroporturile regionale, inclusiv a accesării de fonduri europene, astfel încât aceste aeroporturi să ofere condiții pentru dezvoltarea traficului de pasageri și mărfuri și să se transforme în reali poli de dezvoltare regională, finanțarea funcționării și menținerii standardelor de siguranță și securitate pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, având în vedere caracterul strategic al acestui aeroport.

În plus, în proiectul de buget pe 2017, se mai face referire și la reorganizarea companiei TAROM și demararea achiziționării în rate (leasing) a unui număr de 30 de aeronave moderne cu un consum scăzut de combustibil și poluare fonică cât mai redusă, continuarea procesului de implementare a conceptului de Bloc Funcțional de Spațiu Aerian instituit între România și Bulgaria (DANUBE FAB), sprijinirea implementării unor proiecte având ca efect reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul aviației civile, precum și continuarea proiectului de investiții al ROMATSA privind instalarea și modernizarea sistemului de aterizare instrumentală (ILS).

În domeniul naval, sunt menționate următoarele obiective prioritare: realizarea graduală a proiectelor pe Coridorul VII ce contribuie la asigurarea navigabilității pe Dunăre în condiții de siguranță, pe tot parcursul anului, pe canalele navigabile Dunăre — Marea Neagră și Poarta Albă — Midia Năvodari, îmbunătățirea siguranței traficului naval prin achiziționarea de nave tehnice multifuncționale și echipamente specifice, îmbunătățirea condițiilor de navigabilitate pe Dunăre prin sisteme de colectare a
apelor, realizarea lucrărilor de pre-dragrare și construcții hidrotehnice speciale în vederea creșterii numărului de zile de navigație pe Dunăre, reabilitarea de cheiuri maritime și fluviale, modernizarea porturilor dunărene și dezvoltarea acestora ca centre logistice intermodale.

La transport intermodal, autoritățile de resort propun realizarea de centre intermodale prin accesarea unor proiecte cu finanțare europeană (locații prioritare: București, Timișoara, Oradea, Cluj-Napoca, Bacău).

„Implementarea acestor proiecte/programe va conduce la asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne și durabile, care va contribui la dezvoltarea economiei românești”, subliniază MT, în document.