Buget 2022: Investiţii de 6,7% din PIB în 2022. Momentul cel mai acut al crizei a fost depăşit, anunţă Ministerul Finanţelor

Potrivit proiectului, din taxa pe valoarea adăugată se alocă 20,397 miliarde de lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care: 3,156 miliarde de lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor; 8,875 miliarde de lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti; 600 de milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, sumă repartizată pe judeţe şi 7,332 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, pentru finanţarea cheltuielilor aferente funcţionării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinaţie turistică.

Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2022 şi proiecţia acesteia pe anii 2023-2025 arată că proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 4,6 % prevăzută pentru anul 2022, cu un vârf în anul 2023 de 5,3% şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2023-2025, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul UE cât şi al Zonei Euro de 4,3%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, acesta având, în cazul României, particularitatea unei reveniri relativ rapide a PIB real la nivelul pre-pandemic.

Citește și Ministerul Finanţelor: Economia României va creşte cu 4,6% şi 5,3% în următorii doi ani, iar numărul de angajaţi se va majora. Cum arată strategia fiscal-bugetară pentru 2022-2024

În document se precizează că momentul mai acut al crizei a fost depăşit prin măsuri fiscale şi monetare care au impulsionat activitatea economică, însă evoluţiile economice sunt dependente de evoluţia campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri viitoare pandemice, de particularităţile structurii economiei, de influenţele externe determinate de gradul de integrare în lanţurile de valoare adăugată şi de producţie europene şi mondiale, precum şi de măsurile adoptate de autorităţi în contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont curent şi fiscal) – măsurile de sprijin urmând a fi retrase treptat în vederea atingerii obiectivului asumat de deficit bugetar de 3% la orizontul anului 2024.

Potrivit raportului, deficitul este estimat 76,983 de miliarde de lei, respectiv o pondere în PIB de 5,84%. În 2022, deficitul ESA este estimat la 6,24% din PIB în 2022, deficitul cash la 5,84% din PIB, iar cel structural la 5,71% din PIB.

Proiecţia în ceea ce priveşte deficitul bugetar pentru următorii trei ani arată o reducere progresivă a deficitului ESA la 4,40% din PIB în 2023, 2,90% din PIB în 2024 şi 2,02% din PIB în 2025.

„Planificarea bugetară pe anul 2022 şi estimările pe perioada 2023-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2025 la 2,02 % din PIB, respectiv o reducere de 4,22 puncte procentuale faţă de anul 2022, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2025) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02% din PIB în anul 2024. Anul 2021 a constituit o provocare importantă pentru România deoarece a reprezentat startul unui proces de consolidare fiscal-bugetară, care continuă pe întreg orizontul de referinţă, aspect care ţinteşte reducerea graduală a deficitului în condiţiile în care efectele pandemiei încă sunt resimţite prin valuri succesive la nivel naţional şi global”, se arată în document.

În anul 2022 cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 88,4 miliarde lei, reprezentând 6,7% în PIB, iar în anul 2025 acestea ajung la aproximativ 136,2 miliarde lei, o creştere în valoare absolută faţă de anul 2022, dar şi ca procent în PIB cu un vârf în anul 2025 de peste 8% din PIB, iar în anul 2024 acestea vor reprezenta 4,81% din PIB, o creştere de 6,1 miliarde de lei faţă de anul 2021, cu un vârf situat în anii 2020-2022.

Citește și Ministrul Finanţelor recunoaşte: „Dacă PSD nu intra la guvernare nu se dădea niciun leu în plus nici la pensii, nici la salarii”. Bugetul pe 2022 va ajunge luni în Parlament

Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii pentru 2022 se stabileşte la venituri în sumă de 99,557 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă similară, atât la credite de angajament cât şi la credite bugetare, conform proiectului.

Potrivit sursei citate, sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale are prevăzute venituri în sumă de 177,877 milioane lei şi cheltuieli de 138,928 milioane lei, atât la credite de angajament cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 38,949 milioane lei.

Pe de altă parte, bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj, se stabileşte la venituri în sumă de 2,049 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă de 2,049 miliarde lei la credite bugetare şi în sumă de 2,055 miliarde la credite de angajament.

Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, instituit prin Legea nr.200/2006, are prevăzute venituri în sumă de 1,646 miliarde lei şi cheltuieli de 71,83 milioane lei, atât la credite de angajament cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 1,574 miliarde lei.

Conform Notei de fundamentare a proiectului, la elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi al bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2022 s-au avut în vedere următoarele: valoarea punctului de pensie de 1.586 lei, majorat cu 10% la 1 ianuarie 2022, creşterea câştigului salarial mediu brut în anul 2022 la 6.095 lei, faţă de 5.608 lei estimat pentru 2021 şi 5.213 lei realizat în anul 2020, scăderea numărului de şomeri înregistraţi, ajungându-se astfel la finele anului 2022 la 258.000 persoane, de la 265.000 la finele anului 2021; scăderea ratei şomajului înregistrat, ajungându-se astfel la finele anului 2022 la 2,9% faţă de 3% la finele anului 2021.