Buget 2023. Ministerul Finanțelor a publicat marți Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2023 care este configurat pe o creştere economică de 2,8%, iar cheltuielile destinate investiţiilor reprezintă 7,22% din PIB.

Citește și Educația, cenușăreasa Guvernului. Ministerul Educației va avea un buget de 2,1% din PIB în 2023, cel mai mic din istoria recentă

Alte Articole

Cu cât se scumpesc produsele pe lanţul de aprovizionare, de ...

ANAF ia în vizor comerţul cu haine second-hand şi măcelăriile. ...

Guvernul mizează pe o creştere a economiei de 2,8% și speră la o inflație de de 8%

Potrivit Proiectului Legii Bugetului, produsul intern brut în preţuri curente este estimat în creştere la 1.552 miliarde de lei, de la 1.396 miliarde de lei în acest an.

Mai mult, deficitul bugetar ESA în anul 2023 este calculat la 4,4% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2026 la 2,9% din PIB, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2024) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,95% din PIB. Deficitul bugetar cash atinge în anul 2024 valoarea de 2,95% din PIB, cu care se încadrează in regulamentele europene, se arată în documentul citat.

Totodată, pe bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt prevăzute la 607,924 miliarde de lei în anul 2023. Cheltuielile bugetare reprezintă anul viitor 39,17% din PIB, cu tendinţă de scădere în anul 2026. Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB, iar în anul 2026 acestea urmează să ajungă la circa 154,2 miliarde lei.

În ceea ce privește veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 539,6 miliarde lei (34,77% din PIB), în creştere în valoare nominală pe orizontul de referinţă, ajungând în anul 2026 la 655,1, miliarde lei (32,78% din PIB). Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri), urmate de TVA (21,1 %) sume primite de la UE (13,2% din total venituri), şi accize (7,1 %).

Conform proiectului de buget, inflaţia la sfârşitul anului ar urma să încetinească la 8% în 2023, faţă de 15,2% în 2022, în timp ce deficitul de cont curent va coborî la 8,5% din PIB, de la 8,8% în acest an.

Cât despre câştigul salarial real, acesta este prevăzut să crească cu 1,7% în anul 2023, după un declin de 2% în acest an.

Instituțiile care vor primi mai mulți bani de la bugetul de stat

Administrația Prezidențială va avea un buget de 120 milioane lei, cu circa 35% mai mare decât cel din acest an.

Camera Deputaților are alocată o sumă de 589,5 milioane lei, cu 7,33% mai mult.

Ministerul Afacerilor Interne: 25,5 miliarde lei (+12,17%)

Ministerul Agriculturii: 25,2 miliarde lei (+7%)

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului: 4 miliarde lei (+3%)

Ministerul Apărării: 35,2 miliarde lei (+52%)

Ministerul Cercetării: 3,189 miliarde lei (+69,7%)

Ministerul Culturii: 1,24 miliarde lei (+20,6%)

Ministerul Dezvoltării: 12,6 miliarde lei (+31,3%)

Ministerul Economiei: 702 milioane lei (+0,08%)

Ministerul Familiei: 620,7 milioane lei (+619%)

Ministerul Finanțelor: 6,4 miliarde lei (+5%)

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 11,7 miliarde lei (+29,7%)

Ministerul Mediului: 3,76 miliarde lei (+76,6%)

Ministerul Transporturilor: 23,3 miliarde lei (+16,6%)

Senat: 324,9 milioane lei (+47%)

Secretariatul General al Guvernului: 3,29 miliarde lei (+20%)

Instituții cu bugete în scădere în 2023

Ministerul Afacerilor Externe – 1,286 miliarde lei, cu 2,88% sub bugetul din acest an.

Ministerul Energiei: 2,96 miliarde lei (-64%)

Ministerul Justiției: 2,9 miliarde lei (-51,7%)

Ministerul Muncii: 60,9 miliarde lei (-4%)

Ministerul Public: 1,67 miliarde lei (-5,7%)

Ministerul Sănătății: 23,3 miliarde lei (-6,3%)

Ministerul Sportului: 580,9 milioane lei (-3,5%)

Citește și Bugetul de stat pe 2023 va fi public joi, după şedinţa Guvernului. Ionuţ Stroe: Probabil într-o săptămână va trece prin comisia de buget şi prin plenurile reunite ale celor două Camere