Buletinul cu semnătură electronică, tot mai aproape să fie implementat în România. Care sunt riscurile noii cărţi de identitate

Viitoarele cărți electronice de identitate vor conține și o semnătură electronică, potrivit unui proiect de lege. Măsura propusă ridică semne de întrebare referitoare la securitatea semnăturilor electronice care vor fi emise de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), mai ales pentru că prevederile noi ar fi în contradicție cu regulile europene.

10 iul. 2020, 13:39
Buletinul cu semnătură electronică, tot mai aproape să fie implementat în România. Care sunt riscurile noii cărţi de identitate

Proiectul de lege, ce ar putea să treacă în curând de Parlament, prevede că buletinul electronic va permite inclusiv folosirea semnăturii electronice. Adică actul de identitate va conține un certificat digital pentru semnătură electronică, ce va fi emis de MAI și va fi echivalentul legal al semnăturii de mână. Exact această chestiune va duce, însă, la probleme destul de mari, scrie Avocatnet.ro.

1. Nu orice semnătură electronică are aceeași valoare legală cu semnătura de mână

Acest aspect este foarte important, deoarece semnătura calificată, conform normelor europene pe care țara noastră este obligată să le respecte, îndeplinește anumite condiții ce țin mai ales de securitatea datelor, asigurând o legătură directă și neîndoielnică între identitatea reală a unei persoane și identitatea sa electronică.

2. Riscurile de securitate și potențialele abuzuri

Prestatorul este obligat să ia măsuri tehnice și organizaționale corespunzătoare pentru gestionarea riscurilor la adresa securității serviciilor, să foloseacă anumite tehnologii pentru a asigura integritatea datelor și identitatea semnatarului. Doar în aceste condiții se poate discuta despre echivalența juridică dintre semnătura electronică și semnătura de mână.

Dacă acele certificate emise de MAI nu vor fi calificate, se pune întrebarea: cum vor avea încredere cetățenii că sunt îndeplinite condițiile minime de securitate? Spre exemplu, dacă o instituție publică emite certificate pentru semnătură electronică către cetăţeni, pentru ca aceştia să le folosească la semnarea de documente electronice în relația cu acea instituţie sau cu alte instituții de stat, cum pot aceşti cetăţeni să aibă încredere că emitentul, care a emis cheile de folosire ale certificatului, nu le utilizează ca să semneze electronic în numele persoanei căreia a fost emis certificatul?

Citeşte şi Iohannis a promulgat legea privind completarea şi depunerea declaraţiilor de avere în format electronic

3. Potențiale litigii

Ținând cont că aceste instituții folosesc un număr mare de documente electronice, în cazul unor potențiale litigii în instanță, folosirea unor certificate necalificate emise de MAI va ridica probleme.

4. Cum s-a procedat în alte țări

Toate statele membre ale Uniunii Europene în care a fost implementat cardul electronic de identitate, cu posibilitatea integrării de certificate digitale în CIP-ul cardului, folosesc certificate calificate de semnatură electronică, cu respectarea prevederilor Regulamentului 910/2014.

Și asta cu costuri foarte mici pentru respectivele state (Belgia, Germania, Spania, Estonia, Croația, Letonia, Malta, Portugalia, Slovacia, Italia și Lituania). Spre exemplu, statul belgian, care are zece milioane de locuitori, plăteşte sub un euro pentru un certificat calificat, valabil zece ani, de pe cartea electronică de identitate. Aceste certificate sunt emise de prestatori de servicii de certificare calificați.

Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să treacă și de Camera Deputaților, să primească semnătura președintelui țării și să fie publicat în Monitorul Oficial.