Guvernul Niculescu s-a pus pe treabă imediat după învestire. Și are multe priorități pe agendă, care sunt deja analizate pentru găsirea celor mai bune soluții.
Despre soluții se poate spune că acestea sunt dependente, în majoritate, de bugetul pe 2027 – o altă urgență a Executivului.
Printre primele hotărâri deja luate se numără cea privind coordonarea programului european SAFE, prin care România beneficiază de o alocare de aproximativ 16,7 miliarde de euro.
Surse familiarizate cu subiectul susțin că acest program va rămâne în coordonarea Cancelariei Premierului, fiind gestionat direct de noul șef al structurii, Oleg Ungureanu. Acesta își preia oficial atribuțiile marți, 27 octombrie.
Decizia în acest sens asigură continuitatea mecanismului de coordonare stabilit în mandatul fostului premier Ilie Bolojan.
Programul SAFE reprezintă unul dintre principalele instrumente europene de finanțare a investițiilor în industria de apărare, iar România se numără printre statele care beneficiază de cele mai mari alocări. România a primit deja o primă tranșă de circa 2,5 miliarde de euro, transferată la 26 august 2026. Următoarele plăți vor depinde însă de progresele înregistrate în implementarea proiectelor. A doua tranșă ar putea veni în prima jumătate a anului viitor.
Oficialii europeni au explicat că transferurile nu sunt automate, ci sunt condiționate de implementarea proiectelor și de prezentarea unor rapoarte de progres.
Pe de altă parte, România ar putea beneficia de o nouă oportunitate de finanțare. Astfel, circa 20 de miliarde de euro ar putea deveni disponibile pentru redistribuire, după ce Italia și Ungaria și-au redus solicitările inițiale de finanțare. Comisia Europeană intenționează să lanseze, până la sfârșitul lui 2026, o nouă rundă de cereri, la care ar putea participa și țara noastră.
La capitolul fiscalitate, aceleași surse spun că intenția guvernului Niculescu este să nu majoreze cotele de impozitare anul viitor.
Pe de altă parte, sunt studiate măsuri de extindere a bazei de impozitare, inclusiv prin eliminarea unor excepții și facilități fiscale. Această abordare ar permite creșterea veniturilor bugetare fără modificarea cotelor generale de taxare, însă ar putea conduce la obligații fiscale mai mari pentru contribuabilii care beneficiază în prezent de regimuri preferențiale.
Deocamdată, nu au fost anunțate o listă a facilităților fiscale care ar putea fi eliminate și nici un calendar pentru adoptarea eventualelor modificări.
Politica fiscală pentru anul viitor urmează să fie definitivată în contextul elaborării bugetului pentru 2027 și al obligațiilor asumate de România privind reducerea deficitului.
Indexarea pensiilor reprezintă una dintre prioritățile bugetului pentru 2027, însă Guvernul nu a stabilit încă procentul și calendarul definitiv al majorărilor, potrivit informațiilor Mediafax.
Varianta preferată este aplicarea indexării de la 1 ianuarie 2027, dar aceasta depinde de resursele bugetare disponibile.
Nu este exclusă nici posibilitatea unor ajustări în etape, în funcție de evoluția veniturilor și cheltuielilor statului.
Tot cabinetul condus de Luca Niculescu pregătește o rectificare bugetară care ar putea fi adoptată în zilele următoare sau săptămâna viitoare.
Potrivit surselor citate, rectificarea va viza urgențele de finanțare, inclusiv cele semnalate de companiile din sectorul construcțiilor.
În discuțiile de la nivel guvernamental au fost ridicate și problemele facturilor neachitate de stat, precum și presiunea exercitată de administrațiile locale pentru obținerea unor fonduri suplimentare.
Nu este exclusă nici organizarea unei a doua rectificări bugetare până la sfârșitul anului.
Premierul Luca Niculescu și guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, au stat de vorbă luni despre situația economică, perspectivele macroeconomice și prioritățile guvernului.
Cei doi ar urma să aibă consultări periodice de acest fel, dat fiind contextul presiunilor inflaționiste și al necesității reducerii deficitului bugetar.
Discuțiile vizează o mai bună coordonare între politicile economice ale Guvernului și politica monetară a băncii centrale, cu respectarea atribuțiilor distincte ale celor două instituții.
Cât privește bugetul pe 2027, Executivul își propune să finalizeze proiectul acestuia până la sfârșitul acestui an.
O altă problemă aflată pe masa noului Executiv este plata restanțelor salariale către judecători și procurori, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei.
Conform unor surse citate de mediafax, Guvernul pregătește acum un set de măsuri financiare și legislative care să țină cont de recenta decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind eșalonarea plăților.
CEDO a respins cererile formulate de magistrați și foști magistrați români care contestaseră amânarea și eșalonarea drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.
Instanța europeană a apreciat că, în circumstanțele analizate, măsurile adoptate de statul român au fost justificate de situația economică și bugetară excepțională.
Decizia nu anulează însă obligațiile financiare ale statului față de magistrați, ci permite continuarea plăților eșalonate în condițiile analizate de Curte.