CALENDAR ORTODOX 1 FEBRUARIE 2018: Ziua lui Trif Nebunul, ce se face azi cu aghiazma pentru spor şi bogăţia casei

Luna lui Făurar e plină de obiceiuri. Februarie sau Făurar aduce, pe lângă unele dintre marile sărbători ale calendarului religios, multe momente importante în folclorul tradițional. Acum se fac și prognoze meteorologice valoroase, în stil popular.

Ortodoxe 
Înainte-prăznuirea Întâmpinării Domnului; 
Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc. Perpetua și Felicitas

Greco-catolice 
Sf. m. Trifon

Romano-catolice 
Sf. Veridiana, fc.

Alte articole

Calendar ortodox 1 Decembrie 2025. Un Sfânt foarte iubit este prăznuit de Ziua Națională a României. Rugăciunea puternică rostită către el

Calendar ortodox 30 noiembrie 2025. Zi mare pentru creștini, cu cruce roșie. Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României. Rugăciunea care îți aduce liniștea în casă

Sfântul Mucenic Trifon este pomenit în calendarul creștin ortodox la 1 februarie. 
Sfântul Trifon s-a născut din părinți creștini, într-un sat din provincia Frigiei. A trăit în timpul împăraților romani Gordian (238-249) și Deciu (249-251).

A fost prins împreună cu alți tineri, în timpul prigoanei declanșate de Deciu și întemnițat la Niceea, din porunca prefectului Bitiniei, Acvilin. Silit să aducă jertfe zeilor romani și nesupunându-se a fost supus la torturi cumplite.

În cele din urmă, prefectul a poruncit moartea Sfântului Trifon prin sabie. Dus de ostași la locul de osândă, Sfântul Trifon s-a rugat și și-a dat sufletul în mâinile Domnului Iisus Hristos, înainte ca sabia călăului să îl lovească.

Făurar își deschide evantaiul datinilor cu ziua Sfântului Trifon. În popor, 1 februarie e ziua lui Trif Nebunul, cel despre care se spune că ar fi speriat-o pe Maica Domnului, în timp ce se îndrepta spre biserică, la 40 de zile după nașterea lui Iisus (făcându-se astfel referire la sărbătoarea religioasă a Întâmpinării Domnului). Pe de altă parte, se spune că Sfântul Trifon ar fi protectorul viilor și livezilor, alungând omizile, lăcustele, viermii, gândacii și alte dăunătoare. Prin urmare, pentru a-și proteja recoltele, oamenii țin sărbătoarea cu strictețe. Nu muncesc pe 1 februarie, merg la biserică de dimineață, iau aghiazmă și stropesc apoi viile, pomii și grădinile.

În aceeași zi în care creștinătatea celebrează cu fast Întâmpinarea Domnului, a doua zi a lui Făurar, în tradiția folclorică există Stretenia sau Ziua Ursului. Ăl Mare sau Martin, așa cum i se spune ursului în popor, are un comportament ciudat în această zi, motiv pentru oameni să facă prognoze meteorologice. Dacă ziua e însorită, se spune că ursul iese din bârlog și, văzându-și umbra, se sperie și se retrage imadiat. Acest gest semnifică prelungirea iernii cu încă 6 săptămâni.

Dacă cerul e înnorat, ursul nu-și vede umbra, rămâne afară și astfel prevestește apropierea primăverii. Pentru a-i câștiga încrederea și pentru a-l ademeni să rămână afară din bârlog, oamenii obișnuiau să pună prin locurile pe unde trecea ursul vase cu miere sau bucăți de carne. Se mai crede că dacă te ungi cu untură de urs, în special în copilărie, pe 2 februarie, capeți puterea animalului. Și cei ce suferă de sperietură se vindecă în această zi dacă sunt afumați cu păr ars de urs.