Ortodoxe
Sf. Sfinţit Mc. Vlasie, episcopul Sevastiei; Sf. Teodora împărăteasa

Greco-catolice
Sf. ep. m. Vlasie; Prima apariţie a Sfintei Fecioare la Lourdes – 1858

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci pâine ...

Traian Băsescu, despre momentul în care România a pierdut ...

Romano-catolice
Sf. Fc. Maria de la Lourdes

Sfântul Sfinţit Mucenic Vlasie, pomenit în calendarul creştin ortodox la 11 februarie, a trăit în cetatea Sevastia din Capadocia (regiune situată în centrul podişului anatolian; unul din cele mai importante centre ale creştinismului în secolul al IV-lea), în timpul împăratului Liciniu (308-321).

Hirotonit episcop sfântul dobândise darul vindecărilor, tradiţia spune că tămăduia chiar şi animalele. În timpul persecuţiilor împotriva creştinilor, Sfântul Vlasie vieţuia ascuns într-una din peşterile Muntelui Argheos. Aici, în faţa peşterii, veneau fiarele sălbatice căutând binecuvântarea Sfântului Vlasie, mai ales atunci când se îmbolnăvea vreuna dintre ele.

Sfântul Vlasie se ascundea de furia persecutorilor, aşa cum făceau pe atunci mulţi creştini. În cetate erau puţini creştini iar cei mai mulţi fugeau în pustie, în munţi şi în peşteri de frica chinurilor, pe care unii, neputând să le rabde, s-au închinat o vreme la idoli.

Nişte vânători, care l-au descoperit, l-au pârât la mai marele cetăţii, Agricola, care a poruncit să fie prinşi toţi creştinii ascunşi. După ce a fost adus în faţa acestui demnitar, Sfântul Vlasie a fost dus la închisoare, de unde era scos pentru anchetă şi judecat, iar pentru mărturisirea credinţei în Hristos era torturat.

În drumul spre închisoare, Sfântul Vlasie era urmat de nişte femei, şapte la număr, care, adunând de pe pământ sângele ce pica din trupul său, se ungeau cu dânsul. Văzând aceasta, slujitorii ce duceau pe sfânt, le-au prins şi le-au dus la guvernator, zicându-i: „Şi acestea sunt creştine”.

Împreună cu aceste şapte femei creştine şi cu cei doi copii ai uneia dintre ele, Sfântul Vlasie a primit cununa muceniciei prin tăierea capului în ziua a 11-a a lunii februarie, în afara zidurilor cetăţii Sevastia.

Tot astăzi este pomenită şi Sfânta Teodora împărăteasa.

Sfânta Teodora a fost soţia împăratului iconoclast (împotriva cultului icoanelor) Teofil (829-842); spre deosebire de soţul său împărăteasa Teodora era iconodulă (cinstea icoanele).

La moartea lui Teofil (842) i-a urmat la tron fiul său Mihai, care fiind încă un copil, treburile statului erau administrate de Teodora. Sub domnia acesteia a încetat prigoana iconoclastă împotriva drept credincioşilor, împărăteasa convocând un sinod la Constantinopol, în 843, prin care s-a restabilit dogma ortodoxă şi icoanele şi-au ocupat din nou locul lor în cultul creştin. (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”)

Sfântul Vlasie este pomenit, an de an, pe 11 februarie. Sărbătoarea lui continuă șirul datinilor din străbuni. Mai ales că Sfântul Vlasie este considerat a fi protectorul femeilor gravide, al animalelor domestice și vindecătorul bolilor de gât.

Sfântul Vlasie, Ierarh și Mucenic, este unul dintre sfinții protectori respectați în popor. Se spune că, de pe 11 februarie, încep să revină păsările călătoare. Sarbatoarea este tinuta in special de catre agricultori. Ei se roaga la Sfantul Vlasie pentru a preveni stricaciunile aduse recoltelor de pasarile padurii si de animale.

„Nu îmi este nădejde sfinte de nu-mi vei ajuta tu, nu aflu milă de nu-l vei face milostiv mie pe Cel ce te-a sfinţit pe tine. Nu am lucru bun, ci numai nădejde că tu te rogi pentru mine şi pentru aceea sfinte nădăjduindu-mă spre ruga ta şi milostivirea lui Dumnezeu nu mă voi teme de cei ce caută să-mi facă rău, spre tine Doamne Dumnezeule să vin mereu îmi dă. Amin!’

Sfântul Mucenic Vlasie a fost episcopul Sevastiei şi a locuit într-o peșteră. Se spune că până și cele mai sălbatice dintre fiare i se supuneau cu blândețe, căci le binecuvânta pe fiecare în parte. I s-a dus vestea de mare tămăduitor, cu harul vindecării primit de la Dumnezeu. Era cunoscut ca făcător de minuni. Însă a fost prins și silit să-și recunoască credința. A fost întemnițat și supus la chinuri groaznice. Apoi, pentru că nu a renunțat nicicum la credință, Sfântul Vlasie a fost aruncat într-un lac adânc, însă îngerii l-au scos la suprafață nevătămat.

Ca să se asigure de moartea lui, împăratul a poruncit să i se taie capul. În cinstea muceniciei lui a fost ridicată o biserică, în Meltiada. Ca să aibă copii frumoși și sănătoși, femeile, mai ales cele gravide, țin cu strictețe sărbătoarea. La fel fac și oamenii care au animale domestice, mai cu seamă dacă acestea sunt bolnave și trebuie să se vindece. Se mai spune că tot în această zi încep să se întoarcă păsările călătoare.