Ortodoxe
Sf. Mare Mc. Teodor Tiron; Sf. Mariamna; Sf. împăraţi Marcian şi Pulheria

Greco-catolice
Sf. m. Teodor Tiron

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Reacția incredibilă a unei cliente supărate pentru că nu ...

România, pe primul loc în UE la incidenţa şi mortalitatea ...

Romano-catolice
Ss. Întemeietori ai Societăţii „Slujitorii Sf. Fc. Maria”; Teodor, soldat m.

Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron, pomenit în calendarul creştin ortodox la 17 februarie, a trăit în timpul împăratului Diocleţian (284-305), fiind recrut (tiron) în armata romană.

S-a născut în Siria şi a făcut parte din armata romană în legiunea Tironilor formată din soldaţi tineri (de aici şi numele de Teodor Tiron).

Sfântul Teodor Tiron comanda o cohortă de câteva sute de ostaşi, cei mai buni din legiune (care număra în jur de 5.000 de oameni) şi aceştia se numeau margariţi (adică tari şi puternici).

În anul 304 legiunea a fost mutată din Siria în Amasia, capitala Pontului. La ceva timp după aşezarea în Amasia legiunea a primit ordin ca toţi ostaşii să aducă jertfă zeiţei Cibela. Totodată, era un mod prin care se verifica în ce măsură pătrunsese creştinismul în rândurile armatei.

Sfântul Teodor Tiron a mărturisit că este creştin în faţa comandantului care l-a sfătuit, fiind unul dintre cei mai valoroşi ostaşi, să renunţe la credinţa în Hristos şi să jertfească idolilor, i s-a dat chiar şi un timp de gândire. În acea noapte Sfântul Teodor Tiron a incendiat templul, a fost descoperit şi dus înaintea guvernatorului. A rămas statornic în credinţă şi a primit moarte mucenicească.

Sinaxarul aminteşte de o minune a Sfântului Teodor Tiron, petrecută în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363), când acesta a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol să stropească toate proviziile din pieţele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare.

Sfântul Teodor Tiron, apărându-i în vis arhiepiscopului Eudoxie, i-a poruncit acestuia să-i anunţe pe creştini să nu cumpere nimeni nimic din piaţă, ci să mănânce grâu fiert cu miere (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”).