CALENDAR ORTODOX 2015: Sărbătoare mare pentru toţi creştinii. Dezlegare la peşte

Sărbători religioase 21 noiembrie

Ortodoxe 
Intrarea în biserică a Maicii Domnului (Dezlegare la pește)

Greco-catolice 
Intrarea în Templu a Maicii Domnului

Romano-catolice 
Prezentarea la Templu a Sf. Fc. Maria

Alte articole

Calendar ortodox 17 septembrie 2025. Sărbătoare mare, cine îşi serbează onomastica în această zi binecuvântată

Calendar ortodox 14 septembrie 2025. Sărbătoare cu cruce roşie de Înălţarea Sfintei Cruci. Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă

Sărbătoarea intrării în biserică a Maicii Domnului (numită în popor și Vovidenia) este prăznuită în Biserica Ortodoxă la 21 noiembrie.

Intrarea în biserică a Maicii Domnului amintește faptul aducerii în biserica Legii vechi, adică în templul din Ierusalim, a copilei de trei ani, care avea să fie Maica Domnului Iisus Hristos.

Tradiția Bisericii arată motivul pentru care Născătoarea de Dumnezeu a fost dusă la templul Legii vechi și dăruită Domnului.

După îndelungi rugăciuni, Dumnezeu a dezlegat neputința celor doi bătrâni, Ioachim și Ana, și le-a dăruit un copil, pe Sfânta Maria, Maica Domnului.

Rugându-se pentru nașterea ei, aceștia au făgăduit să închine copilul lui Dumnezeu, să i-l aducă în dar. Astfel, Maria, la vârsta de trei ani, a fost adusă la templu și încredințată preoților. În acest fel, Sfinții Părinți Ioachim și Ana și-au dovedit credința și iubirea față de Dumnezeu, împlinindu-și făgăduința.

Adusă la templu, a fost întâmpinată de arhiereul Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul. Prin puterea harului, el a recunoscut lucrarea lui Dumnezeu: a dus copila în Sfânta Sfintelor, locul cel mai sfânt al templului unde, o dată pe an, intra numai arhiereul.

Maica Domnului a rămas la templu 12 ani, deprinzând lucrul de mână, citirea Scripturii și îndeosebi rugăciunea. După trecerea acestor ani, a fost dată în grija bătrânului Iosif, pentru a păzi în continuare curăția și sfințenia vieții ei.

Sărbătoarea de astăzi este cea mai nouă dintre sărbătorile închinate Maicii Domnului, avându-și originea în Ierusalim, unde se pare că a luat naștere în secolul VI. În anul 543, împăratul Iustinian a zidit la Ierusalim, lângă ruinele templului, o biserică închinată Sfintei Fecioare. Conform obiceiului, a doua zi după sfințire, a început să fie serbat hramul bisericii, adică însăși Sfânta Fecioară, serbarea fiind consacrată aducerii ei la templu. La începutul secolului al VII-lea, sărbătoarea era generalizată în tot Răsăritul.