CALENDAR ORTODOX 2016: Mare sărbătoare religioasă, cruce ROŞIE în calendar

Ortodoxe
Sf. Ier. Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului; Sf. Sfințit Mc. Antipa, episcopul Pergamului, cruce rioşie în calendar.

Greco-catolice
Sf. ep. m. Antipa al Pergamului

Romano-catolice
Ss. Stanislau, ep. m.; Gemma Galgani, fc.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, pomenit în calendarul creștin ortodox la 11 aprilie, s-a născut la București, la 7 octombrie 1787, într-o familie de credincioși, fiind cel mai mic dintre frații săi.

Alte articole

Calendar ortodox 13 iulie 2026. Este mare sărbătoare în prima zi din săptămână. Mulți români au astăzi ziua de nume. Rugăciunea pentru liniște în familie

Calendar ortodox 12 iulie 2026. Praznic mare astăzi. Multe românce își sărbătoresc ziua de nume

În jurul vârstei de 20 de ani, s-a călugărit la Mănăstirea Cernica, sub numele de Calinic. Îndrumat de duhovnicul său, Pimen, a început o perioadă de aspre nevoințe, cu post, rugăciuni, lecturi din Sfânta Scriptură și din operele Sfinților Părinți. Dobândind astfel o viață curată, a fost hirotonit preot și duhovnic al mănăstirii.

După aceasta, a plecat pentru un an în Muntele Athos. La întoarcerea de la Athos, după moartea starețului Dorotei, obștea l-a ales, la 14 decembrie 1818, la conducerea mănăstirii, deși avea numai 31 de ani. Din acel moment, a condus mănăstirea 32 de ani, timp în care s-a străduit neîncetat să îmbunătățească viața duhovnicească, astfel încât, după mai mulți ani, numărul călugărilor ajunsese la 350.

În 1850 a fost hirotonit arhiereu în scaunul episcopal de la Râmnicu Vâlcea. După 18 ani de păstorire în eparhia Râmnicului, Calinic s-a retras, în 1867, la Cernica, simțindu-și sfârșitul aproape. După un an, în 11 aprilie 1868, s-a mutat la cele veșnice, fiind îngropat în tinda bisericii ‘Sfântul Gheorghe’, ctitoria sa.

Printre infaptuirile sale de seama se numara si Manastirea Frasinei. Este locul in care nu au acces femeile. Potrivit Traditiei, Sfantul Calinic a pus pe drumul spre Frasinei o borna: „Pana aici au voie femeile, de aici este partea monahilor”. Aceasta borna a fost scoasa in perioada comunista, pastrandu-se acum in manastire.

Sfantul Calinic a infiintat o tipografie in anul 1861, la Ramnic. La acesta tipografie a tiparit carti de cult si multe dintre lucrarile sale. Pe la 1850-1880, tiparea asa de mult, incat mai tarziu Nicolae Iorga a numit Ramnicul „capitala tipografilor”. A fost ingropat, dupa dorinta sa, la Manastirea Cernica, in tinda Bisericii „Sfantul Gheorghe“.

Pentru curatia vietii sale, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca sa fie trecut in randul sfintilor. Canonizarea a avut loc la Manastirea Cernica in zilele de 21 si 23 octombrie 1955. Praznuirea a fost fixata la data trecerii sale catre Domnul, 11 aprilie, iar tot atunci au fost alcatuite si slujbele de pomenire ale Sfantului, precum si viata sa si felul zugravirii chipului sau. Moastele Sfantului Calinic se afla la manastirea Cernica.

Blestemul femeilor de la Frăsinei

Legenda spune că Mănăstirea Frăsinei, ctitorită în anul 1710, a fost ridicată de un călugăr tânăr şi frumos, care era mereu asaltat de femei. Fugind de ispită, acesta s-a retras în munţi, unde Dumnezeu i-a poruncit în vis să ridice o mânăstire. Călugărul a ezitat, de teamă că femeile vor veni din nou după el, iar atunci Dumnezeu i-a promis că în mănăstire nu a călca vreodată vreo urmaşă a Evei.

O altă variantă este că, după formarea obştei monahale,Sfântul Ierarh Calinic a vizitat mănăstirea şi chiar a fost impresionat de organizarea de acolo. Ulterior, însă, el a revenit neanunţat şi a găsit acolo o adevărată orgie cu mâncare, alcool şi femei, moment în care a aruncat asupra locului un blestem prin care orice femeie care îndrăzneşte să urce până acolo se va îmbolnăvi sau va sfârşi în chinuri groaznice.