CALENDAR ORTODOX 2017: Ce sfinţi sărbătorim marţi

Ortodoxe 
Sf. Ier. Iacob Mărturisitorul și Toma; Sf. Cuv. Serapion

Greco-catolice 
Sf. cuv. ep. Iacob Mărturisitorul

Romano-catolice 
Sf. Nicolae de Flüe, pustnic

Sfântul Ierarh Iacob Mărturisitorul, pomenit în calendarul creștin ortodox la 21 martie, a trăit în vremea împăratului Copronim (741-775), făcându-se monah de foarte tânăr.

Alte articole

CALENDAR ORTODOX 20 decembrie 2025. Ziua în care se face „pomana porcului”. Cruce neagră

Calendar ortodox 1 Decembrie 2025. Un Sfânt foarte iubit este prăznuit de Ziua Națională a României. Rugăciunea puternică rostită către el

Sfântul Iacob a fost hirotonit episcop, iar în timpul iconoclasmului a fost obligat să se retragă din scaunul episcopal. În acea perioadă Biserica era tulburată de mișcarea iconoclastă, distrugerea icoanelor, declanșată de Leon al III-lea Isaurul (714-741), tatăl lui Copronim.

Susținerea de către împărat a acestei erezii a determinat prigonirea acelora care se împotriveau, iconodulii, păstrători ai dreptei credințe. Printre aceștia s-a aflat și Cuviosul Iacob, care ajuns episcop a fost arestat și supus la multe chinuri, în care a și murit.

Tot astăzi este pomenit și Sfântul Toma, patriarhul Constantinopolului (606-610). După moartea patriarhului Chiriac (595-606), Toma a fost ales în locul lui. A păstorit până în anul 610, când a trecut la Domnul.

Trecerea sa din această viață s-a făcut prin multă rugăciune, ca să nu vadă primejdiile care urmau să vină asupra Bisericii, căci a fost înștiințat că vor veni vremuri grele. Din afară vor fi năvălirile barbare, iar din interior, dezbinarea provocată de ereziile care au tulburat mult Biserica. După moartea Sfântului Toma, a ocupat scaunul patriarhal de la Constantinopol Serghie, care a încurajat erezie monotelită, declarată eretică de Sinodul VI Ecumenic din 680.

Sinodul VI de la Constantinopol a dat anatema (excludere din Biserică) și asupra celor care au promovat monotelismul, inclusiv patriarhul Serghie și papa Honorius (care erau decedați), reafirmând definiția de la Calcedon (cea dată în anul 451, la Sinodul IV Ecumenic).