CALENDAR ORTODOX 2018: Mulţi români îşi sărbătoresc onomastica pe 14 noiembrie, de Lăsata Secului

Publicat: Marţi, 13 Noiembrie 2018 16:59 // Actualizat: Marţi, 13 Noiembrie 2018 16:59 // Sursa: romaniatv.net

CALENDAR ORTODOX 2018: RomaniaTV.net vă prezintă cele mai importante sărbători religioase de peste an.

Ortodoxe
Sf. Ap. Filip; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului (Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului) 

Greco-catolice
Sf. ap. Filip 

Romano-catolice
Sf. Ştefan-Teodor, ep. m.; Fer. Serapion, călug. m. 

Sfântul Apostol Filip este pomenit în calendarul creştin ortodox la 14 noiembrie.

Este unul din cei doisprezece apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos, originar din cetatea Betsaida din Galileea. Sfântului Filip îi spune Mântuitorul: "Urmează-mi", după cum arată Sfântul Apostol Ioan în Evanghelia sa (I, 43). Sfântul Apostol Filip a urmat cu convingere această chemare, văzând în persoana lui Iisus pe Mesia cel aşteptat de poporul evreu.

După Cinzecime, când apostolii au fost îmbrăcaţi cu putere de sus pentru a propovădui Evanghelia în lume, s-au tras la sorţi locurile unde va merge fiecare apostol în misiunea de răspândire a credinţei.

Sfântului Apostol Filip i-a revenit Frigia şi Ieropole. A străbătut toată Asia Mică şi, întâlnindu-se cu Sfântul Apostol Bartolomeu, au poposit împreună în Lidia, apoi în Ieropole. A îndurat mari suferinţe şi ispite pentru a face cunoscută vestea cea bună printre popoarele păgâne. A fost ucis la Ieropole, prin crucificare cu capul în jos.

Astăzi este pomenit şi Sfântul Ierarh Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului. Sfântul Grigorie Palama este prăznuit de două ori pe an: pe 14 noiembrie şi în duminica a doua din Postul Mare.

S-a născut la Constantinopol, a rămas însă de mic orfan de tată, fiind crescut de mama sa care a reuşit să îi asigure o bună educaţie. A intrat în viaţa monahală de tânăr, împreună cu familia, mama sa s-a călugărit într-o mănăstire de maici, iar el şi fraţii săi au plecat la Muntele Athos.

La Mănăstirea Vatoped, din Muntele Athos a vieţuit sub îndrumarea duhovnicească a părintelui Nicodim. 

În contextul controverselor teologice în jurul isihasmului, Sfântul Grigorie Palama a apărat Ortodoxia, fiind susţinătorul teologiei energiilor necreate (1337-l368).

Sfântul Grigorie Palama a apărut în disputele teologice ca apărător al monahilor isihaşti care practicau lucrarea trezviei şi a rugăciunii neîncetate şi vedeau lumina necreată a lui Dumnezeu. Adversarii isihaştilor negau posibilitatea vederii lui Dumnezeu, spunând că Dumnezeu nu poate fi văzut de către om. Respingând distincţia dintre fiinţă şi energii în Dumnezeu, aceştia excludeau orice posibilitate de comuniune reala a omului cu Dumnezeu. 

Sfântul Grigorie a fost numit arhiepiscop al Tesalonicului, făcând multe minuni şi vindecând mulţi bolnavi. 

A trecut la cele veşnice în 1340, la 63 de ani. A fost canonizat la nouă ani de la moartea sa. Moaştele Sfântului Grigorie Palama se păstrează la Tesalonic. 

Postul Crăciunului începe anul acesta pe 15 noiembrie. Credincioşii lasă sec pe 13 noiembrie, aceasta fiind ultima zi în care se mai consumă carne, brânză, lapte, ouă. Din rânduielile bisericeşti aflăm că se lasă sec pe 14 noiembrie, iar postul începe pe 15 noiembrie. Însă, dacă data de 14 noiembrie cade miercurea, cum se întâmplă în acest an, sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai devreme, adică pe 13 noiembrie. Postul Crăciunului se încheie pe 24 decembrie.

În acest post se obişnuieşte că toţi credincioşii să postească de carne, brânză şi ouă, în timp ce lunea miercurea şi vinerea se consumă mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin. Mai mult, sâmbetele şi duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, peşte şi vin.

Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri, Biserica Ortodoxă prăznuieşte vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creştinii pot consumă untdelemn şi vin; iar dacă este hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie roşie atunci se face dezlegarea şi la peşte. În zilele de marţi şi joi, credincioşii pot consumă peşte, vin sau untdelemn.

În ziua de Ajun se mănâncă abia seară şi doar: grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină şi poame deoarece cu seminţe a ajunat şi Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilor, care au prevestit şi aşteptat Naşterea Mântuitorului. De Crăciun, indiferent de ziua în care cade se mănâncă de dulce.

Prima zi de dezlegare la peşte din postul Crăciunului este miercuri, 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, joi 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, joi 13 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei.

Lăsata Secului. Tradiții și obiceiuri

În lumea satului românesc, lăsatul secului pentru postul Crăciunului aduce rudele laolaltă, la o masă mare, cu mâncare şi băutură din belşug. Lăsatul secului de Crăciun era, înainte vreme, respectat cu sfinţenie, în Bucovina existând credinţa conform căreia "cine lucrează în această zi îl prind frigurile tot anul", respectiv că "e rău de bătut piatra peste holde" (Th. Speranţia).

Prima zi a postului Crăciunului cuprinde numeroase rituri de purificare. Resturile provenite de la cină sunt strânse în faţa de masă şi aruncate, cu faţa la răsărit, păsărilor cerului. "Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană de la masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite!" (Tudor Pamfile - "Sărbătorile la români"). Vasele sunt atent curăţate, apoi, în ziua de Spolocanie, aşezate cu gura în jos, "să fie feriţi de pagubă toţi ai casei".

În mod ritualic, femeile spală cămăşile, feţele de masă şi aşternuturile ca să rămână tot anul curăţite. Ciobanii ţin posturile să nu li se prăpădească turma, ca oile lor să fie ferite de fiarele sălbatice şi să nu-şi piardă cărarea. Postul trebuie însă respectat cu înfrânare, evlavie, mărturisire a păcatelor şi multă rugăciune de toţi creştinii, încât să-şi atingă scopul, de act purificator al sufletului.

Se zice că postul Crăciunului a fost lăsat de Maica Domnului pentru ca bătrânul Crăciun să se căiască fiindcă i-a tăiat mâinile nevestei sale, Crăciuneasa, cea care o moşise pe Sfânta Fecioară.

Chiar dacă şezătorile nu mai au forţa de odinioară, postul Crăciunului stă sub semnul lor, al momentului în care iarna "bate la uşă", al colindelor (care încep să fie repetate) şi ne vestesc apropierea marii sărbători a Naşterii Domnului Iisus Hristos.

După prima săptămână de post, la 21 noiembrie, atunci când ortodocşii cinstesc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, în calendarul popular al ţăranului român este trecută Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia (Cea care se face văzută).

loading...
Comenteaza // Vezi comentarii
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.7228
RON
18 Jun
noapte 20 °
zi 30 °
Ultimele joburi adaugate
24 H