Conform rânduielii și tradiției respectate de Biserica Ortodoxă, ziua săptămânală de pomenire a morților este sâmbăta. În această zi, la unele slujbe din cadrul celor Șapte Laude, ca și în unele cărți de cult, există cântări și rugăciuni anume alcătuite și rânduite pentru pomenirea morților.

Cât privește pomenirea morților în Postul Mare, slujbele au loc în sâmbetele acestei perioade. Conform rânduielilor tipiconale din Triod (cartea de cult specifică acestei perioade) și structurii slujbelor din aceste sâmbete, numai sâmbetele a doua, a treia și a patra sunt socotite ca zile de pomenire generală a morților, celelalte sâmbete din Postul Mare (prima, a cincea, a șasea și a șaptea) sunt consacrate pomenirii altor evenimente sau persoane sfinte din viața Bisericii.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Simona Bucura-Oprescu, anunţ important pentru românii cu venituri ...

Preotul Nicolae Tănase insistă cu pedepsirea victimelor violurilor ...

În practică, în toate sâmbetele din Postul Mare se fac pomeniri generale ale morților, cu excepția celei de a șaptea, credincioșii având obiceiul sărindarelor, adică al pomenirii morților pe perioada de 40 de zile cât durează postul, urmând ca încheierea acestor pomeniri să se facă nu sâmbăta, ci în Joia Patimilor, când în biserici săvârșim Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Până nu de mult, toate sâmbetele din Postul Mare erau trecute și în calendar ca zile de „pomenire a morților”. Din punct de vedere liturgic și tipiconal, sunt îndreptățite la această denumire numai sâmbetele a doua, a treia și a patra. Practica de parohie arată însă că pomenirea morților și în celelalte sâmbete este aproape îndătinată.

Pomenirea generală a morților în fiecare sâmbătă din Postul Mare nu este un lucru rău, deși nu este prevăzut de tipic, și ea se înscrie în atmosfera specifică acestei perioade de pregătire pentru întâmpinarea după cuviință a Învierii Domnului, când credincioșii se ocupă mai mult de sufletele lor. De aceea, este firesc să se gândească și la sufletele celor răposați, ajutându-i cu rugăciunea și cu milostenia.

De asemenea, parastasele din timpul Postului Mare se fac atât sâmbăta, cât și duminica, deoarece în aceste zile se săvârșește una dintre Liturghiile depline, fie a Sfântului Ioan Gură de Aur, fie a Sfântului Vasile cel Mare. Parastasul nu se face legat de Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, care se săvârșește în zilele săptămânii din post.

Faptul că nu toate sâmbetele din Postul Mare sunt menționate ca zile de pomenire a morților este un lucru corect, fără ca aceasta să împiedice săvârșirea slujbelor de pomenire generală a morților și în celelalte sâmbete, după cum nu poate nici obliga pe credincioși la practica de a pomeni pe morți în toate sâmbetele din Postul Mare.

Ortodoxe
Sf. Mc. Eutropie, Cleonic şi Vasilisc 

Greco-catolice
Sf. m. Eutropie, Cleonic şi Vasilisc 

Romano-catolice
Ss. Cunegunda, împ.; Marin, ostaş m. 

Sfinţii Mucenici Eutropie, Cleonic şi Vasilisc, pomeniţi în calendarul creştin ortodox la 3 martie, au trăit în timpul împăraţilor Diocleţian şi Maximian (284-305), fiind soldaţi.

După sfârşitul mucenicesc, în cetatea Amasiei, al Sfântului Mucenic Teodor Tiron, unul din sfinţii militari, pomenit la 17 februarie, au rămas ţinuţi în temniţă pentru Hristos tovarăşii lui, ostaşi şi prieteni apropiaţi, Eutropie, Cleonic şi Vasilisc.

Vasilisc era şi nepot al Sfântului Teodor, iar Eutropie era frate cu Cleonic şi erau de neam din Capadocia.

Asclepiodot, conducătorul oraşului Amasea din Capadociei, a cerut celor trei prizonieri creştini să renunţe la credinţa creştină. Ei, însă, au mărturisit cu hotărâre pe Hristos şi au fost supuşi la chinuri grele.

Sfântul Eutropiu era rugat în timpul acestor chinuri nu se jertfească zeilor, numai să spună înaintea poporului că a făcut acest lucru, iar pentru această mărturie mincinoasă ar fi primit mult aur şi argint, şi haine scumpe. Sfântul mucenic s-a împotrivit spunând că scris este: „Ce folos este omului de ar dobândi lumea toată, iar sufletul îşi va pierde?”.

În ziua de 3 martie, Sfinţii Eutropiu şi Cleonic au fost crucificaţi în oraşul Pontine Amasea (Asia Mică), iar Sfântul Vasilisc a fost omorât pe 22 mai în oraşul Comana 

Ce sa nu faci in Postul Pastelui

1. Nu fi lacom. Chiar daca esti mai strangaret de fel si iti este frica de ziua de maine, in Postul Pastelui trebui sa dai dovada de mai multa bunatate si intelegere fata de cei din jur. In Post, ne limpezim mintea pentru lucrarea spirituala, iar pacate precum lacomia ne uratesc sufletul in fata Domnului.

2. Nu consuma carne si alte preparate de la animale si nu bea alcool, in afara de zilele cu dezlegare la vin, in care, evident, poti consuma doar bautura din struguri. Hrana in sine nu este rea, insa trebuie sa ne jertfim in fata Domnului mai ales cand consumam carne din fapturi pe care tot El le-a creat.

3. Nu face parada cu succesele tale. Chiar daca ai o viata abundenta, in Postul Pastelui ostentatia este vazut ca un pacat capital.

4. Nu canta si nu dansa. Postul Pastelui ne aminteste de rastignirea lui Hristos pe cruce, iar chiuitul si petrecerile intr-o astfel de perioada sunt la fel cu veselirea la o inmormantare. Cand mergi la inmormantare, respecti trecerea in nefiinta a celui ingropat si durerea pe care o simt apropiatii.

5. Nu vorbi prea mult. Evita discutiile sterile si logoreea din plictiseala caci acestea te duc cu pasi marunti si siguri la barfa.

6. Nu te uita la televizor daca acolo vei gasi numai indecenta si violenta. In traditia ruseasca, postul ochilor este la fel de important precum cumpatarea in fata meselor imbelsugate.

7. Nu uita sa te rogi si sa mergi la biserica. In Postul Pastelui, Biserica savarseste Liturghia Darurilor mai Inainte Sfintite, in zilele de miercuri si vineri.