CALENDAR ORTODOX 2018: ce trebuie să facă toţi credincioşii după Ziua Crucii

Ortodoxe
Sf. Ier. Iosif cel Nou de la Partoş, mitropolitul Banatului; Sf. Mare Mc. Nichita; Sf. Ier. Visarion, arhiepiscopul Larisei

Greco-catolice
Sf. m. Nichita Gotul; Sfânta Fecioară Maria Îndurerată 

Romano-catolice
Sf. Fecioară Maria Îndurerată 

Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, mitropolitul Banatului, sărbătorit de Biserica Ortodoxă Română la 15 septembrie, s-a călugărit de tânăr, a parcurs toate treptele slujirii în Biserică, până ce a fost ales mitropolit al Timişoarei păstorind între anii 1650-1653.

Alte articole

Calendar ortodox 17 septembrie 2025. Sărbătoare mare, cine îşi serbează onomastica în această zi binecuvântată

Calendar ortodox 14 septembrie 2025. Sărbătoare cu cruce roşie de Înălţarea Sfintei Cruci. Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă

Din scaunul mitropolitan s-a retras de bună voie la Mănăstirea Partoş unde a mai trăit câţiva ani, după care s-a mutat la veşnicele locaşuri. Lespedea care-i acoperea mormântul a fost identificată la începutul secolului trecut ca având următoarea inscripţie: „Prea Sfinţitul Iosif cel Nou, fost Mitropolit al Timişoarei”, potrivit http://mitropolia-banatului.ro.

În anul 1929 preotul Bizerea scria că „încă de pe când trăia se bucura de faima unui adevărat sfânt, iar după moarte a lăsat în popor şi între călugări amintirea unui Sfânt adevărat”.

Din anul 1782 s-a păstrat icoana Sfântului Iosif cel Nou, pictată de preotul Ştefan Bogoslovici, la cererea protopopului Jebelului, Ioan Şuboni, care a donat-o mănăstirii spre a fi aşezată deasupra mormântului.

La 28 februarie 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş şi strămutarea moaştelor sale din biserica Mănăstirii Partoş în catedrala mitropolitană din Timişoara. Canonizarea solemnă a avut loc în zilele de 6-7 octombrie 1956, la Timişoara. De atunci şi până astăzi moaştele Sfântului Iosif odihnesc în dreapta pronaosului catedralei, în raclă din lemn de palisandru, tisă şi lămâi frumos sculptată.