CALENDAR ORTODOX 2018. Sfinţii care te scapă de boli. Rugaciunea tămăduitoare de miercuri

În vreme ce credincioșii ortodocși îi pomenesc în prima zi de noiembrie, romano-catolicii îi celebrează pe Sfinții Doctori Cosma și Damian pe 26 septembrie. Ortodocșii îi știu drept Doctori fără de arginți. Iar catolicii, ca protectori ai celor care lucrează în domeniul sanitar.

25 sept. 2018, 14:25
CALENDAR ORTODOX 2018. Sfinţii care te scapă de boli. Rugaciunea tămăduitoare de miercuri

Ortodoxe 
Mutarea Sf. Ap. și Evanghelist Ioan; 
Sf. Voievod Neagoe Basarab; Dreptul Ghedon

Greco-catolice 
Săvârșirea din viață a Sf. ap. și ev. Ioan 


Romano-catolice 
Ss. Cosma și Damian, m.; Ghedeon

Mutarea Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan la cele veșnice este pomenită în calendarul creștin ortodox la 26 septembrie. 
Sfântul Ioan Evanghelistul a fost fiul lui Zevedei și al soției lui, Salomi, care era fiica dreptului și sfântului Iosif, cel care a avut grijă de Fecioara Maria, Maica Domnului, după plecarea ei de la templu. Acesta a avut patru fii: Iacov, Simeon, Iuda și Iosie și trei fete: Estera, Marta și Salomi. 
A fost martor al botezului Domnului, alături de fratele său, Iacov, și de Petru. Sfântul Ioan s-a învrednicit să contemple schimbarea la față a Mântuitorului pe Muntele Tabor și a fost de față la învierea fiicei lui Iair.

Este cel căruia, aflat pe cruce, Mântuitorul o încredințează pe Maica Sa. După adormirea Maicii Domnului, Sfântul Ioan a mers la Efes în călătorie misionară.

Din porunca împăratului Domițian (81-96), a fost exilat în insula Patmos, din Marea Egee. Aici Sfântul Ioan a avut o revelație despre vremurile din urmă ale omenirii, cuprinsă în cartea Apocalipsei, care se află între scrierile Noului Testament.

După moartea lui Domițian, Sfântul Apostol s-a întors la Efes, unde a hirotonit episcopi și preoți. 
Evanghelia Sfântului Ioan, scrisă în Efes, spre deosebire de celelalte trei Evanghelii, are un pronunțat caracter mistic. 
Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan a murit în pace în timpul împăratului Traian (98-117).

Tot astăzi este pomenit în calendarul creștin ortodox Sfântul Voievod Neagoe Basarab.

Om de cultură isihastă, care cunoștea valoarea rugăciunii, Sfântul Voievod Neagoe Basarab a fost canonizat în ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în zilele de 8-9 iulie 2008.

Potrivit Tomosului de proclamare a canonizării, editat de Cancelaria Sfântului Sinod, Sfântul Voievod Neagoe Basarab a rămas în memoria poporului român și a tradiției ortodoxe prin opera sa intitulată „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, prima creație de valoare universală a literaturii române, un adevărat testament duhovnicesc, pedagogic, filosofic și enciclopedic.

Proclamarea oficială a canonizării a avut loc la 26 octombrie 2008, la Catedrala Patriarhală din București.

Binecredinciosul voievod Neagoe Basarab s-a născut în ultimul sfert al veacului al XV-lea, probabil în 1481 sau 1482. Tatăl său era din neamul Basarabilor, iar mama sa era din familia Craioveștilor.

Sfântul Neagoe, înrâurit de credința mamei sale, a crescut deprins cu valorile și trăirea creștină. Ctitoria străbunicilor săi, Mănăstirea Bistrița din Oltenia, unde se retrăsese Sfântul Nifon al Constantinopolului, chemat în Țara Românească de voievodul Radu cel Mare, a devenit școală duhovnicească pentru Neagoe.

De la Sfântul Ierarh Nifon, Neagoe a deprins taina rugăciunii isihaste, evlavia și trezvia sufletului, învățătura și înțelepciunea lui Hristos.

A preluat domnia Țării Românești în anul 1512. În această calitate de domnitor a încurajat dezvoltarea comerțului și a meșteșugurilor, iar pe plan diplomatic a încercat să mențină și să stabilească relații de prietenie cu state europene.

În 1517 cere și obține de la Patriarhia ecumenică canonizarea fostului său învățător, patriarhul Nifon. Pe racla în care au fost așezate moaștele și care se păstrează la Mănăstirea Dionisiu din Sfântul Munte, domnul român este reprezentat închinându-se sfântului.

În timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeș, unde se află și sfintele moaște ale voievodului.

Data de 26 septembrie reprezintă pentru credincioșii romano-catolici celebrarea celor doi sfinți frați gemeni, Cosma și Damian, vindecători de boli grele. Sunt recunoscuți ca făcători de minuni, hărăziți cu darul vindecării. Care au înfăptuit lucruri mărețe în timpul vieții, dar și dincolo de moarte.

Leacul stă în rugăciune

Sfinţii Făcători de Minuni şi Doctori fără Arginţi Cosma şi Damian au primit harul vindecării trupurilor şi sufletelor bolnave. Prin puterea rugăciunii, au vindecat atât oamenii, cât și animalele. Și făceau totul din dragoste pentru semeni și, mai ales, pentru Dumnezeu. Gemeni fiind, au avut puteri miraculoase, reușind să stăpânească mulţimile și să atragă sprijin divin.

Nu acceptau răsplată pentru binefacerile lor. S-au stins din viață la scurtă vreme unul de celălalt și au fost îngropați împreună la Thereman, pe teriotirul Mesopotamiei. Sunt considerați și protectori ai sfinţeniei căsniciilor creştine, dătători de armonie în viaţa soţilor. Oamenii îi știu drept vindecători ai bolilor de ochi, de sperietură ori epilepsie. finţii Cosma şi Damian sunt mesagerii religioşi ai medicinei populare, de leac, luminători ai vieţii celor aflaţi în suferinţă.

Sfinții Doctori Cosma și Damian vindecă bolile

Pentru faptele lor, Cosma și Damian au fost trecuţi în rândul sfinţilor doctori, ca vindecători ai bolilor de ochi, de lingoare, răul copiilor, sperietură, boli dintre cele mai rele. Propovăduiau credinţa şi evlavia, sfinţenia şi milostenia drept leacuri tămăduitoare. Nu trebuie confundaţi cu Sfinţii Cosma şi Damian din Roma, prăznuiţi la 1 iulie, sau cu Sfinţii fără de Arginţi din Arabia, celebrați la 17 octombrie. În popor, ziua Sfinților Cosma și Damian este consacrată tămăduirii bolilor, sfinții fiind invocaţi în descântece de boli grele, inclusiv pentru epilepsie.


loading...
Partenerii noștri