CALENDAR ORTODOX 2018: Ziua în care trebuie să dăm pomană săracilor

Ortodoxe
Sf. Cuv. Pelaghia şi Taisia

Greco-catolice
Sf. cuv. Pelaghia

Romano-catolice
Sf. Pelagia, fc. m.

Cuvioasa Pelaghia este pomenită în calendarul creştin ortodox la 8 octombrie

Alte articole

Calendar ortodox 26 ianuarie 2026. Începem săptămâna cu o sărbătoare importantă. Rugăciunea care îți aduce bucurie în viață

Calendar ortodox 25 ianuarie 2026. Sărbătoare importantă la o zi după Mica Unire. Rugăciunea care te ajută să fii mereu optimist

A trăit în Antiohia şi era numită de locuitorii cetăţii „Margareta” pentru frumuseţea ei fără seamăn şi pentru podoabele scumpe pe care le purta, fiind înconjurată de o mulţime de admiratori.

Într-o zi, alaiul format din tineri şi din tinere care o însoţeau pe Margareta a trecut pe lângă biserica în care unul dintre monahii cu viaţă desăvârşită din mănăstirea Tavenisioţilor din Egipt, episcopul Non, ţinea o cuvântare în timpul unei adunări la care participau mai mulţi episcopi.

Femeia era îmbrăcată în haine scumpe având o înfăţişare provocatoare, iar participanţi la adunarea bisericească şi-au întors privirea de la acel alai al perzării. Episcopul Non s-a uitat însă cu insistenţă după femeia din mijlocul grupului, suspinând şi spunând că el a învăţat cu adevărat multe de la dânsa s-a arătat copleşit de toată grija acelei femei pentru împodobirea trupului pentru că a întrecut toată grija pe care o are el pentru sufletul său.

Acea femeie, ca să fie plăcută curtezanilor ei, a pus atâta sârguinţă spre a fi frumoasă, iar el socotea că nici pe departe nu se străduieşte cu atâta dăruire să fie plăcut Lui Dumnezeu.

Trecând ziua în care s-a făcut văzută de episcop, a doua zi după Sfânta Liturghie, în timpul în care episcopul Non vorbea din nou mulţimii, Dumnezeu a făcut să intre în biserică şi Margareta, ea care niciodată nu intrase în biserică şi nici nu şi-a adus niciodată aminte de păcatele sale.

Auzind cuvintele episcopului a început să verse păraie de lacrimi, înţelegând frica de Dumnezeu şi faptul că acela spune adevărul. A căzut la picioarele episcopului Non, rugându-l să o călăuzească spre mântuire.

A primit botezul creştin cu numele Pelaghia şi după opt zile a plecat din Antiohia la Ierusalim, îmbrăcată cu o haină veche, după ce toate averile sale le-a împărţit săracilor, orfanilor şi neputincioşilor. Aici pe muntele Eleonului, în preajma Ierusalimului, şi-a zidit o chilie, fără uşă numai cu o fereastră, unde a trăit până la sfârşitul zilelor. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”)