CALENDAR ORTODOX 2019. Sărbătoare mare, ce trebuie să facă toţi creştinii marţi

Ortodoxe
Mutarea moaştelor Sf. Cuv. Maxim Mărturisitorul; Sf. Cuv. Dorotei şi Dositei

Greco-catolice
Aducerea moaştelor Sf. Maxim Mărturisitorul la Constantinopol

Romano-catolice
Ss. Ponţian, pp. m. şi Hipolit, pr. m.; Ioan Berchmans, student

Mutarea moaştelor Sfântului Cuvios Maxim Mărturisitorul este pomenită în calendarul creştin ortodox în ziua de 13 august.

Alte articole

Calendar ortodox 12 iulie 2026. Praznic mare astăzi. Multe românce își sărbătoresc ziua de nume

Calendar ortodox 11 iulie 2026. Sfânta care a înfruntat chinurile pentru credință și continuă să săvârșească minuni. Rugăciunea puternică pe care este bine să o rostești în această zi

Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul s-a născut la Constantinopol, în anul 580, într-o familie aristocratică. A deţinut slujba de secretar imperial în vremea împăratului Eraclie (610-641). În jurul anului 613 a părăsit slujba împărătească şi s-a retras la Mănăstirea Chrysopolis (Scutari), aproape de Constantinopol, îmbrăcând haina monahală.

Sfântul Maxim se numără între acei mărturisitori care au apărat dreapta credinţă în faţa marilor erezii ce-au tulburat Biserica.

S-a aflat în fruntea luptei împotriva ereziei monotelite, susţinută de patriarhii Constantinopolului care s-au succedat în acea vreme şi de însuşi împăratul Eraclie. Erezia monotelită considera că în Iisus Hristos nu a existat şi o voinţă umană, ci numai una divină, desfiinţând prin aceasta dogma Sfintei Treimi, potrivit Sfântului Maxim.

Sfânta Treime este adevărul fundamental al creştinismului, după care dumnezeirea sau esenţa lui Dumnezeu subzistă ca treime de persoane sau ipostasuri.

În anul 648, împăratul Constantin al II-lea (641-668), succesorul lui Eraclie, a emis un document, „Tipos”, prin care impunea erezia monotelită, însă nu în mod direct ci prin interzicerea controverselor pe acest subiect.

Pentru că nu a vrut să se supună poruncii împărăteşti, îndemnat de conştiinţă să mărturisească adevărul, Sfântul Maxim şi-a continuat eforturile de propovăduire a adevăratei credinţe. A fost arestat în anul 655 şi exilat în Tracia. În anul 662 a fost adus la Constantinopol pentru judecată, împreună cu doi ucenici Anastasie şi Anastasie apocrisiarul. Rămânând neînduplecaţi în mărturisirea dreptei credinţe, Sfântului Maxim şi primului ucenic, Anastasie, le-au fost tăiate limbile şi mâinile drepte şi au fost exilaţi pe viaţă în Caucaz. Ucenicul Anastasie a murit pe drum, de multă suferinţă, iar Sfântul Maxim a murit după trei luni, în exil.

Erezia Monotelismul a fost condamnat la Sinodul al VI-lea Ecumenic de la Constantinopol, din 680-681. La acest sinod, în prezenta împăratului, s-a publicat în mod solemn mărturisirea de credinţă care restaura adevărul în privinţa celor două firi al Mântuitorului Iisus Hristos „neamestecate şi neschimbate, neîmpărţite şi nedespărţite, precum şi neopuse una alteia, cea omenească urmând întru totul voinţei şi lucrării celei divine”. Mărturisirea de credinţă alcătuită de cei 174 de episcopi participanţi a fost semnată de împăratul Constantin al IV-lea Pogonatul.

Cuviosul Maxim Mărturisitorul este unul dintre marii teologi ai Biserici, autor a numeroase scrieri exegetice, ascetice şi dogmatice, multe dintre lucrările sale fiind introduse în culegerea de texte patristice „Filocalia”.