Sărbători religioase ortodoxe: Sf. Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolitul Țării Românești; Sf. Sfințit Mc. Eusebiu, episcopul Samosatei

Sărbători religioase greco-catolice: Sf. ep. m. Eusebiu; Sf. Paulin de Nola

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci pâine ...

Traian Băsescu, despre momentul în care România a pierdut ...

Sărbători religioase romano-catolice: Ss. Paulin de Nola, ep.; Ioan Fisher, ep. și Thomas Morus, m.; Niceta de Remesiana, ep.

Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolitul Țării Românești, este sărbătorit de Biserica Ortodoxă la 22 iunie.

Sfântul Grigorie (Gheorghe) s-a născut în anul 1765, la București. A fost tuns în monahism chiar de Sfântul Paisie Velicicovski, sub numele de Grigorie, la Mănăstirea Neamț.

Fiind iubitor de liniște și de rugăciune, tânărul Grigorie a plecat în Sfântul Munte Athos, în anul 1812, la îndemnul Sfântului Paisie. Întors la Mănăstirea Neamț, Sfântul Grigorie va continua traducerea și tipărirea lucrărilor patristice ascetice și duhovnicești.

În anul 1820, ierodiaconul Grigorie s-a așezat, pentru o vreme, în Mănăstirea Antim, din București, iar mai apoi, în Mănăstirea Căldărușani. La Căldărușani, obștea monahală fusese reorganizată și întărită duhovnicește de către Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica, între anii 1794-1806.

În anul 1823, Sfântul Grigorie a fost hirotonit episcop, fiind așezat în scaunul mitropolitan de la București (1823-1834).

Pentru viața și activitatea sa duhovnicească și culturală, Sfântul Ierarh Grigorie a rămas în memoria Bisericii și a neamului românesc drept cel mai de seama întâistătător al Mitropoliei Țării Românești din secolul al XIX-lea, pentru aceasta el fiind supranumit „Dascălul”.

Sfântul Grigorie a trecut la cele veșnice în data de 22 iunie 1834, fiind înmormântat la Mănăstirea Căldărușani.

Canonizarea Sfântului Ierarh Grigorie Dascalul a fost proclamată în data de 21 mai 2006, în ziua hramului Catedralei Patriarhale din București, Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena.

Moaștele Sfântului Grigorie Dascalul se află la Mănăstirea Căldărușani, din județul Ilfov, mănăstire zidită între anii 1637-1638 și înzestrată cu multe daruri de către domnitorul Matei Basarab.

În această zi este pomenit și Sfântul Sfințit Mucenic Eusebie, care a trăit în timpul împăratului Constanțiu (337-361), fiul împăratului Constantin cel Mare (306-337), și a împăratului Iulian Apostatul (361-363), care a apostaziat de la credința creștină și a reintrodus cultul zeilor în imperiu.

Sfântul Mucenic Eusebie a fost episcop al cetății Samosata, ce aparținea de Patriarhia Antiohiei. A fost ierarh în timpul în care Biserica era tulburată de erezia lui Arie, condamnată la Sinodul I Ecumenic (325), și mai mult de reintroducerea cultului zeilor și reînceperea prigoanei împotriva creștinilor.

Îmbrăcat în soldat, Sfântul Eusebiu a mers prin cetățile din Siria, Fenicia și Palestina, hirotonind preoți și episcopi ortodocși într-o vreme în care multe din scaunele episcopale erau ocupate de ierarhi arieni.

Sfântul Eusebiu a fost exilat în Tracia, în timpul împăratului Valens (364-378). În anul 379, după moartea lui Valens, s-a întors în Samosata. A fost lovit, pe stradă, de o femeie eretică, din această lovitură având să treacă la Domnul.

Postul Sf. Petru și Pavel este rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli şi în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai importante. Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel era numit în vechime Postul Cincizecimii, datorită darurilor Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinţii Apostoli.

Primele mărturii despre Postul Apostolilor Petru şi Pavel le avem din secolul al IV lea, în Constituţiile Apostolice. Mai târziu vom găsi informaţii despre acest post la Sfântul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului şi Leon cel Mare.

Potrivit cercetătorilor, acest post era ţinut la început numai în cercurile monahale şi abia mai târziu s-a extins şi la credincioşi.

Postul Sf. Petru şi Pavel. Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel nu are o durată fixă, deoarece începutul lui este în funcţie de data variabilă a Sfintelor Paşti. Anul acesta postul începepe 22 iunie.

De ce se ține Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Spre deosebire de celelalte posturi religioase, acesta nu este unul aspru. Lunea, miercurea şi vinerea se mănâncă legume fără untdelemn, marţea şi joia se poate adăuga în meniu ulei şi puţin vin, iar sâmbăta şi duminica se mănâncă pește. Cunoscut și drept post de vară, obişnuit la începuturi numai în cercurile monahale şi răspândit apoi printre toţi credincioşii, acest post își are originile undeva prin secolul al IV-lea. În zilele de post nu se fac nunți. În popor, se respectă acestă obicei pentru că se crede că e aducător de sănătate, apără de foamete şi de grindină, dar ocrotește şi animalele din gospodărie. Se mai crede că cine ține postul Sfinților Petru și Pavel și le respectă cum se cuvine sărbătoarea va fi ferit de lupi, la fel ca și turmele lui de oi și cirezile de vite.

Tradiţii şi obiceiuri

Tradiția populară consideră luna lui Cireșar ca o punte, un moment al schimbărilor. Există chiar o vorbă veche potrivit căreia „Oamenii şi vântul de iunie mai curând se schimbă!’. Bătrânii povestesc că la Sânpetru de Vară apar licuricii, scântei căzute pe pământ după ce sfântul plesneşte din bici. Sfântul Petru trimite licuricii pentru a-i îndruma pe cei rătăciţi în pădure. Dacă fulgeră şi tună în iunie, vara va fi ploioasă şi cu belşug la grâu. Dar, dacă plouă prea mult, se strică via. Pe de altă parte, un Cireșar secetos aduce belșug la porumb. Gospodarii se bucură dacă sunt omizi în iunie, căci asta înseamnă că vor avea recolte bogate și rod din belșug la grâu și la vie. În această lună e vremea semănatului la ridichi şi gulii de toamnă, la conopida de iarnă şi a celui de-al doilea săpat la vița de vie.