CALENDAR ORTODOX 2019: Un sfânt drag românilor este pomenit duminică. Este Cruce Roşie şi post

Ortodoxe
Sf. Ier. Nifon, patriarhul Constantinopolului; Sf. Mare Mc. Evplu, arhidiaconul

Greco-catolice
Sf. m. Euplu; Sf. Clara de Assisi

Romano-catolice
Ss. Clara, fc.; Suzana, m.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sfântul Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului este pomenit în calendarul creştin ortodox în 11 august.

Alte articole

Sorana Cîrstea face senzație în turul 2 de la Roland Garros și e tot mai aproape de Turneul Campioanelor!

Armin Nicoară, despre vacanțele fără Claudia Puican. Ce a spus artistul: „E un plus, un minus”

Sfântul Nifon s-a născut în Grecia, în prima parte a secolului al XV-lea. A primit la botez numele Nicolae. În monahism a intrat cu numele de Nifon.

În anul 1483 a fost ales în scaunul de mitropolit al Tesalonicului, iar după trei ani, a ajuns patriarh al Constantinopolului.

A fost alungat din această înaltă demnitate clericală doi ani mai târziu, în 1488, şi rechemat în 1496.

După numai doi ani şi câteva luni, a fost din nou exilat de turci în Adrianopol. Aici îl va cunoaşte pe domnitorul Radu cel Mare al Ţării Româneşti (1495-1508). Împreună cu acesta a ajuns în Ţara Românească unde a organizat viaţa bisericească a ţării.

Sfântul Nifon a părăsit însă Ţara Românească în urma unei neînţelegeri cu voievodul muntean, din cauza unei căsătorii nelegitime, şi a plecat la Muntele Athos, unde a şi murit.

Ajuns la domnie Neagoe Basarab (1512-1521), care îl avusese părinte spiritual pe Sfântul Nifon, a făcut demersuri la Sfântul Munte pentru a-i aduce în ţară sfintele moaşte.

Între anii 1515-1517, moaştele Sfântului Nifon au fost aduse în Ţara Românească şi au stat la Mănăstirea Dealu. După această perioadă, moaştele Sfântului Nifon au fost restituite Mănăstirii Dionisiu.

Domnitorului muntean Neagoe Basarab i-au fost dăruite de către mănăstirea athonită capul şi mâna dreaptă a Sfântului Nifon pe care le-a depus la ctitoria sa de la Curtea de Argeş. Aceste moaşte (capul şi mâna dreaptă) au rămas în biserica Mănăstirii Curtea de Argeş până în anul 1949, când au fost mutate, mai întâi la Episcopia Râmnicului, apoi în Catedrala mitropolitană din Craiova. (sursă: http://www.crestinortodox.ro)