Nu se cunoaşte exact locul şi timpul martirajului său, ci doar faptul că a trăit în Rodos. Sfântul Fanurie a fost ucis de păgâni pentru că nu a vrut să renunţe la credinţa creştină. În momentul chinurilor sale, acesta L-a împlorat pe Dumnezeu să-i ajute pe cei care se vor ruga pentru mântuirea mamei sale.
De sărbătoarea Sfântului Fanurie cei care îşi doresc îndeplinirea tuturor credinţilor, trebuie să pregătească nouă turte, pe care să le împartă săracilor.
Ritualul durează 10 zile şi se poate face oricând. În zilele de luni, miercuri şi vineri, aluatul va fi de post, în timp ce în zilele de marţi, joi şi sâmbătă turtiţele pot fi de dulce. Duminica se face pauză de la ritualul turtiţelor Sfântului Fanurie.
Turtiţele se fac dimineaţa şi se împart calde la trei persoane. Acestea trebuie să spună „Bogdaproste”, iar cel care împarte să aibă în gând: „Să fie pentru mama Sfântului Fanurie”.
După îndeplinirea dorinţei, se va pregăti o plăcintă cu ou şi brânză. Şi aceasta se împarte la trei persoane sărace, iar cel care împarte rosteşte în gând „Mulţumesc, Sfintee Fanurie, pentru ajutorul primit!”
Mai mult decât atât, turtele se pregătesc de persoana care îşi doreşte îndeplinirea dorinţei. Totodată, persoana respectivă va citi zilnic, de trei ori, acatistul Sfântului Fanurie, spunând la finalul acestuia dorinţa.
De asemenea, acesta nu va spune nimănui pentru cine va face pomana şi nici nu va gusta din turte, nici el, nici cei din familie.
Calendar ortodox 27 august 2025
Sf. Cuv. Pimen cel Mare; Sf. Mc. Fanurie; Sf. Ier. Osie, episcopul Cordobei
Greco-catolice
Sf. cuv. Pimen; Sf. Monica, mama Sf. Augustin
Romano-catolice
Ss. Monica; Cezar de Arles, ep.
Calendar ortodox 27 august 2025. Sfântul Cuvios Pimen cel Mare este pomenit miercuri în calendarul creştin ortodox.
Cuviosul Pimen este unul dintre marii asceţi egipteni, trăitor în secolul al V-lea, în timpul împăratului Teodosie II (408-450). A mers în pustiul Egiptului împreună cu cei şapte fraţi ai săi, devenind cu toţii monahi încercaţi.
Fugind de slava cea deşartă şi de cinstea omenească, căci era căutat atât de mai marii vremii, cât şi de oamenii simpli, Cuviosul Pimen a umblat prin diferite locuri mulţi ani. Apoi, sălăşluindu-se iar în pustia Egiptului, a rămas într-însa până la bătrâneţe, prin osteneli pustniceşti plăcute lui Dumnezeu, fiind părinte al multor monahi.
A întrebat odată un monah pe Avva Pimen, zicând: ” ‘Cum ne luptă pe noi dracii?’ Şi i-a zis lui Avva Pimen: ‘Pe noi ne luptă dracii? Nu se luptă cu noi, câtă vreme facem voile noastre. Că voile noastre s-au făcut draci şi ei sunt care ne necăjesc pe noi, ca să le împlinim. Iar de voieşti să ştii cu cine s-au luptat dracii, apoi află că cu Moise şi cu cei asemenea lui’ „. (Vieţile Sfinţilor)
* Sfântul Mucenic Fanurie se crede că era de loc din insula Rodos – Grecia. Prin secolul al XIV-lea, între zidurile unei fortăreţe din Rodos, lucrătorii au descoperit o frumoasă biserică în ruină, sub dalele căreia au găsit numeroase icoane.
RUGĂCIUNEA care aduce LINIȘTE și SPALĂ păcatul. Cuvintele care ÎNALȚĂ sufletul și CURĂȚĂ mintea
Una dintre aceste icoane era bine păstrată şi reprezenta un tânăr militar care ţinea în mâna sa dreaptă o cruce. În jurul icoanei erau reprezentate 12 scene din martiriul său. Episcopul locului, Nil (1355-1369), a descifrat inscripţia de pe icoană: „Sfântul Fanurie”.
Sfântul Fanurie a săvârşit numeroase minuni, îndeosebi pentru descoperirea obiectelor şi animalelor dispărute. După o tradiţie populară, mama sfântului era o mare păcătoasă şi, cu toate eforturile lui, Fanurie n-a putut s-o întoarcă la pocăinţă. Însă el n-a încetat să se roage cu stăruinţă pentru mântuirea mamei sale.
Când era ucis cu pietre pentru credinţă, Sfântul Fanurie scria: „Din cauza acestor suferinţe, Doamne, vino în ajutorul tuturor care se vor ruga pentru mântuirea mamei lui Fanurie”.
Atunci când credincioşii pierd unele obiecte, au obiceiul de a face plăcinte pe care le împart ca milostenie pentru iertarea mamei Sfântului Fanurie.
Sfântul Fanurie se bucură de o deosebită evlavie atât în Grecia, cât şi în celelalte ţări ortodoxe. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor„)