CALENDAR ORTODOX 28 MARTIE 2020. Sfântul făcător de minuni, mare păcat pentru cei care încalcă sărbătoarea din Postul Paştelui

Ortodoxe
Sf. Cuv. Ilarion cel Nou, egumenul Pelechitului, şi Ştefan, făcătorul de minuni

Greco-catolice
Sf. cuv. Ştefan Taumaturgul, Sf. cuv. Ilarion cel Nou

Romano-catolice
Fer. Renata, m.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sfântul Cuvios Ilarion este pomenit în calendarul creştin ortodox la 28 martie.

Alte articole

Calendar ortodox 8 iunie 2026. Creștinii ortodocși îi prăznuiesc pe Sfinții Mucenici Nicandru și Marcian și Aducerea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Teodor Stratilat

Duminica Tuturor Sfinților deschide cel mai lung Post al Sfinților Petru și Pavel din ultimii 8 ani. Ce fac credincioșii în această zi

A trăit în vremea lui Leon Isaurul (717-741) şi a fiului său Constantin Copronim (741-775), împăraţi iconoclaşti. Unele surse dau ca perioadă a vieţii Sfântului Ilarion timpul când la conducerea Imperiului se afla un alt împărat iconoclast Leon Armeanul (813-820).

Sfântul Ilarion a fost hirotonit preot şi ales egumen al Mănăstirii Pelechit, aflată aproape de Hellespont (în prezent Strâmtoarea Dardanele). În timpul tulburărilor iconoclaste, călugării acestei mănăstiri au fost torturaţi, după ce li s-au incendiat chiliile, iar 42 dintre ei, între care şi Sfântul Cuvios Ilarion, au fost duşi şi închişi într-o baie veche la marginea Efesului. A murit în acea temniţă, în timpul chinurilor de moarte la care au fost supuşi monahii închişi, mărturisind dreapta credinţă.

Astăzi este pomenit şi Sfântul Cuvios Ştefan, făcătorul de minuni, care a fost stareţ la Mănăstirea Triglia (lângă Constantinopol).

În timpul împăratului iconoclast Leon Armeanul (813-820), Sfântul Cuvios Ştefan a fost chemat de împărat şi obligat să renunţe la dreapta credinţă şi la cinstirea sfintelor icoane. S-a împotrivit şi pentru aceasta a fost supus la chinuri şi apoi exilat. A trecut la cele veşnice în exil. (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”)

Obiceiuri din bătrâni

Data de 28 martie este cunoscută în popor sub denumirea de „Sulița pe cer’. Denumirea vine de la străvechea unitate de măsură a timpului zilei, care ar putea fi echivalată, în zilele noastre, cu o jumătate de oră. Aceasta estimează urcarea și coborârea soarelui pe cer, de unde și numele de suliță. Se aprecia atunci că zilele de vară ar fi avut 18 sulițe, 9 de la răsărit până la miezul zilei și 9 până la apus.

Pe de altă parte, la 30 martie, este Ziua Brândușei, despre care se spune că nu ar fi o simplă floare. Legenda zice că ar fi vorba despre două surori frumoase, alungate din casă de mama vitregă, una primăvara devreme, alta toamna târziu. Dumnezeu le-a preschimbat în flori. Brândușa de primăvară e floarea viilor, iar cea de toamnă e a morților. Iar cine poate să strângă aceste flori minunate, atât primăvara, cât și toamna, să le împreuneze într-o cunună, apoi să o arunce pe un râu, va fi iertat de păcate în fața lui Dumnezeu.