Calendar ortodox 29 martie 2026. Este CRUCE ROŞIE, este interzis la usturoi şi curăţenie în casă

Calendar ortodox 29 martie 2026. Doi sfinți care ocrotesc creștinătatea sunt sărbătoriți duminică. Fiind o zi din Postul Paştelui cu cruce roşie, credincioșii țin post și se roagă. Sunt și o serie de obiceiuri care sunt ținute cu sfințenie, mai ales în zonele rurale.

Ortodoxe
Sf. Sfinţit Mc. Marcu, episcopul Aretuselor, şi Chiril diaconul; Sf. Mc. Iona şi Varahisie; Sf. Ier. Diadoh, episcopul Foticeei

Greco-catolice
Sf. ep. Marcu al Aretusei, diac. Chiril şi cei împreună cu ei

Romano-catolice

Alte articole

Calendar ortodox 1 februarie 2026. Cruce roşie, cu ce sfinţi începe luna lui Făurar

CALENDAR ORTODOX 25 MAI 2025. Mare sărbătoare astăzi pentru creștinii ortodocşi, CRUCE ROŞIE

Sf. Eustasie, ep.

Calendar ortodox 29 martie 2026. Sfântul Sfinţit Mucenic Marcu este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 29 martie. Sfântul Marcu a trăit în vremea Sfântului împărat Constantin cel Mare (306-337), care, în 313, prin Edictul de la Milan, a acordat totală libertate de credinţă creştinilor. A fost episcop al cetăţii Aretusa, în Sicilia, aproape de Siracuza.

Despre pătimirea sa a scris Sfântul Grigorie de Nazianz: „Minunatului Marcu Aretusianul, cine nu ştie ce i s-a întâmplat? Şi povestirile cele despre dânsul, cine nu le pomeneşte? Acela, în împărăţia marelui Constantin, după stăpânirea cea dată atunci creştinilor, a stricat o capişte idolească şi mulţime de popor de la rătăcirea păgânească la calea cea dreaptă a mântuirii a povăţuit, nu numai prin chipul cel fără de prihană al vieţii, cât şi prin frumoasa grăire a vorbei”. (Vieţile Sfinţilor)

DOCUMENT Scade natural numărul de pensionari. Statul a plătit cu 42.000 de pensii mai puţin în 2025 comparativ cu 2024

„Pentru aceasta a fost de demult în multă ură şi mânie la aretusienii cei iubitori de diavoli. După aceea, schimbându-se stăpânirea creştinească, iar puterea păgânească începând iarăşi a creşte şi a se înviora, în acea vreme cumplită n-a scăpat de mâinile muncitorilor. Pentru că mulţimea poporului cel iubitor de diavoli, deşi o vreme şi-a stăpânit mânia, după asemănarea focului ascuns în materie sau a unui râu oprit cu sila, însă, dobândind vreme potrivită, precum focul se aprinde şi râul iese cu pornire, astfel mânia şi răzbunarea cea neoprită a poporului a început a se întinde îndată sub împăratul Iulian Apostatul (361-363)”. (Vieţile Sfinţilor)

Credinţa creştină a fost din nou interzisă în vremea împăratului Iulian Apostatul, când s-a încercat revenirea la politeism, urmând o altă perioadă de persecuţii împotriva creştinilor.

Între cei care au suferit atunci a fost şi Sfântul Marcu. A fost torturat cu deosebită cruzime, „că din cei ce năvăleau asupra lui, fiecare aducea o deosebită muncă asupra sfântului. Şi mai ales se întărâtau de vitejia sfântului şi se mâniau de bărbăţia lui în munci, socotind-o ca o defăimare a lor”. (Vieţile Sfinţilor)

Răbdarea şi blândeţea Sfântului Marcu au înduplecat pe mulţi dintre călăii săi să creadă în Hristos.

Însuşi eparhul Aretusiei, deşi nu era creştin, îngrozit fiind însă de chinurile la care era supus Sfântul Marcu, i-a spus cu îndrăzneală împăratului: „Oare nu ne este ruşine, o, împărate, ca să fim mai pe urmă decât toţi creştinii? Că nici pe un bătrân n-am putut să-l biruim, cu toate felurile de munci chinuindu-l, şi nici a-l birui nu este lucru cinstit. Oare nu este cea mai de pe urmă ruşine ca de la dânsul să ne ducem biruiţi?”. (Vieţile Sfinţilor)

După moartea împăratului apostat, Sfântul Marcu a revenit în scaunul episcopal şi în scurtă vreme a trecut la cele veşnice.

* Sfântul Chiril diaconul a fost torturat şi ucis în vremea lui Iulian Apostatul, fiind învinuit ca în timpul împăratului Constantin cel Mare a distrus statuile zeilor din cetatea Iliopolis.

În scurta perioadă de restauraţie a păgânismului susţinută de Iulian Apostatul au fost ucişi în mari chinuri mulţi creştini, mai întâi preoţii, apoi femeile şi fecioarele care ajutau în cadrul comunităţilor creştine, iar apoi alţi mărturisitori ai lui Hristos. (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”)

Aceste tradiții sunt menite să aducă spor în casă și noroc.

Sărbătoare religioasă 29 martie. De ce nu este bine să faci curat în casă sau să mănânci usturoi?

Conform tradiției populare, duminica, gospodinele nu aveau voie să coace pâine și nici să facă borș. Altfel atrăgeau bolile și relele asupra casei.

Duminica nu se făcea curat, nu se mătura și nu se arunca cenușa din sobă, că aruncai tot norocul și binele din casă.

Duminica nu era bine să mănânci usturoi, pentru că a doua zi se împărtășea îngerul tău păzitor.

Fetele și femeile erau învățate să nu se spele pe cap duminica, să nu se gătească, să nu folosească sulemeneli sau farduri, cum le zicem azi. Este zi de post, în care trebuie să fii cumpătat și cucernic.

Lidl aduce mielul românesc la galantar înainte de Paşte. Ce chilipiruri sunt în acest weekend şi surpriza pregătită pentru cei nevoiaşi

Duminica se ține cu credință, este bine să te rogi vineri, ca și duminică, și să ții un moment de odihnă. Cine cinstește astfel sfânta vineri va avea parte numai de lucruri bune și va fi ajutat de Dumnezeu.

Duminica trebuie să mănânci puțin, de post, trebuie să vorbești puțin, trebuie să te ferești de orice sfadă sau gâlceavă și să te ferești de vin.
Sfântul Sfinţit Mucenic Marcu este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 29 martie.

Când se spală în Săptămâna Mare. Tradiții care se țin în zilele de dinaintea Paștelui

Săptămâna Mare este o perioadă de profundă reflecție și pregătire spirituală, dar și o perioadă în care activitățile casnice pot să fie făcute numai până într-un anumit punct. Uite când se spală în Săptămâna Mare și ce obiceiuri este indicat să faci și să nu faci în aceste zile.

Săptămâna Mare, cunoscută drept Săptămâna Patimilor, reprezintă ultima săptămână a Postului Paștelui și este dedicată rememorării suferințelor și sacrificiului lui Iisus Hristos înainte de Înviere.

Această perioadă are o importanță deosebită în tradiția ortodoxă, fiind marcată de slujbe speciale și de pregătiri spirituale și gospodărești pentru celebrarea Paștelui.​

Cum spălatul hainelor intră în sfera activităților casnice, tradiția ortodoxă marchează numai anumite zile pentru aceasta.

Când se spală în Săptămâna Mare a Paștelui
Astfel, conform tradiției populare, primele zile ale Săptămânii Mari sunt dedicate curățeniei generale. Lunea și marțea sunt zilele în care gospodinele își pot desfășura activitățile casnice, inclusiv spălatul și călcatul hainelor. În unele părți ale țării se consideră că până miercuri inclusiv, aceste activități sunt permise. ​

Începând cu Joia Mare, tradiția impune restricții asupra anumitor munci gospodărești, inclusiv spălatul hainelor. Se crede că, din această zi și până după Paște, astfel de activități nu sunt potrivite, deoarece atenția trebuie îndreptată către pregătirile spirituale și participarea la slujbele religioase. ​

Până când ai voie să faci curățenie de Paște Religia ortodoxă promovează Lunea Mare și Marțea Mare drept zile în care atenția trebuie îndreptată spre curățenia generală a casei și a gospodăriei.  Mobilierul trebuie scos la aerisit, rufele se spală, se văruiesc pereții și se fac reparațiile necesare, toate acestea având scopul de a întâmpina sărbătoarea Învierii într-un mediu curat.  Dacă în unele zone din România, curățenia casei din Săptămâna Mare poate ține până miercuri, în altele această zi este văzută drept una cu mare încărcătură.  Se consideră că în această zi Iuda l-a trădat pe Iisus pentru treizeci de arginți, iar ca semn de respect și reculegere, se evită efectuarea unor munci precum spălatul rufelor. Această interdicție se extinde și în Vinerea Mare, ziua în care Mântuitorul a fost răstignit.

Ce obiceiuri sunt interzise în Săptămâna Mare
Sărbătoarea Paștelui este însoțită și de superstiții în ceea ce privește activitățile permise sau nu. Superstițiile populare sugerează că spălatul hainelor în zilele interzise din Săptămâna Mare poate atrage ghinion sau poate fi considerat un semn de lipsă de respect față de semnificația religioasă a acestor zile.

De exemplu, se spune că spălarea rufelor în Vinerea Mare aduce ghinion și este văzută ca o ofensă adusă momentului solemn al răstignirii lui Iisus. ​

Pe lângă spălatul hainelor după Miercurea Mare, se recomandă evitarea muncilor grele, a certurilor și a exceselor de orice fel. De asemenea, în unele zone, se evită consumul anumitor alimente, precum urzicile și oțetul, în amintirea suferințelor îndurate de Iisus pe cruce. ​

 
Ce e bine să faci în Săptămâna Mare
Pe lângă curățenia gospodăriei, Săptămâna Mare este un timp potrivit pentru curățenia sufletească. Credincioșii sunt încurajați să participe la slujbele speciale, cunoscute sub numele de Denii, să se roage, să se spovedească și să mediteze asupra semnificației Patimilor lui Hristos. Totodată, în Joia Mare, gospodinele vopsesc ouăle roșii, simbol al sacrificiului lui Hristos și al reînnoirii vieții.

Postul și abținerea de la activități festive sau distractive sunt, de asemenea, recomandate pentru a menține o atmosferă de reculegere și pregătire spirituală pentru Înviere.​